De Crăciun, Slujbă Mare, Lume Multă – Ce S-a Întâmplat cu Adevărat?
Într-o zi de joi, pe 25 decembrie 2025, adică când toată lumea se bucură de colinde și cadouri, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul a slujit o Liturghie la Parohia Ortodoxă „Nașterea Domnului”, bienînțeles din Satu Mare, unde au fost foarte, foarte mulți credincioși, dar și autorități locale, cum ne-am fi așteptat, dar oare ce înseamnă asta cu adevărat? Grupul psaltic „Sfinții Martiri Brâncoveni” și corul „Solemnis” au dat răspunsurile, dar oare cine mai ascultă la atâtea melodii, nu-i așa? Parcă toată atmosfera era de sărbătoare, dar cu câte întrebări în aer!
După Chinonic, un moment de liniște și reflecție poate, Părintele Timotei a ținut un cuvânt care, chipurile, era bogat în învățătură, vorbind despre Praznic, dar care e nuanța cu adevărat, întâi mirodenia credinței și apoi hramul bisericii, ori nu-i tocmai clar cum se îmbină toate astea, dar se știe că comunitatea parohială ar trebui să fie la loc de cinste în tot acest amalgam de religie și festivitate.
Și dacă ne întoarcem la istoria acestei biserici, cum a început să fie construită în 1990, sub păstorirea preoților Bota și Bene, adică după Revoluție și toate, pare a fi început cu o Răstignire pe 20 iulie 1990, dar ce ne pasă de date exacte? Doar s-au construit biserici și panouri, se știe că aici am avut nevoie de un loc unde să ne adunăm și să ne rugăm, chiar dacă pare un pic confuz cu detaliile.
Apoi, s-a slujit într-o biserică provizorie, dar asta nu e deloc la fel de important cum e să ne bucurăm că, în 2009, s-a slujit pentru prima oară în noua biserică. Dar oare câți au simțit cu adevărat că e ceva special? Preasfințitul Iustin a încurajat mereu enoriașii, dar noi ne întrebăm: unde e efectul real al acestor binecuvântări și încurajări?
Pe dată de 1 ianuarie 2018, reorganizarea parohială a avut loc din cauza PS Episcop Iustin, unificând ceva parohii sub un singur nume, dar care-a fost miza, ne întrebăm, dar având în vedere viața pastorală, haideți să discutăm despre păstorii actuali: Pr. Vasile, Pr. Dobrican, și Pr. Corondan, care fac „misiune”, dar care e aceea? De ce mereu se consideră că este nevoie de o intensificare a activității sociale și pastorale, dar unde sunt rezultatele?
În concluzie, sărbătoarea hramului a fost un moment, se pare, de bucurie duhovnicească, dar oare nu e cumva o oportunitate de a ne întreba cât de mult ne implicăm cu adevărat? Un moment de unitate care, pe lângă slujbă, ne trezește multe întrebări despre rolul bisericii în viața noastră din Satu Mare.
