“`html
Criza sărăciei în Europa: Un tablou sumbru pentru viitor!
Se pare că, cu un anume haos care ne învăluie, se înregistrează creșteri alarmante, așa-numitele țări europene, la cazul sărăciei, mai precis la nivelul de sărăcie – da, bine ați citit, cam 11 dintre țările din UE au clamat această problemă în ultimii trei ani, dar cine ascultă la detalii precum femeile și tinerii adulți care sunt afectați grav și nu-i așa, inclusiv Bulgaria, România și Grecia reportind cele mai mari cifre, potrivit unor studii Eurostat, da, studiile astea nu mint, nu?
Potrivit unor date care par să se dăruiească cu ușurință, peste o cincime din populația Uniunii Europene se luptă cu riscuri de sărăcie, sau poate exclusiune socială în 2024, chiar dacă au fost ceva zvonuri că s-ar fi dus un pic, dar tot se menține o situație destul de inaccepabilă, nu-i așa? Ce zici? În ultimii trei ani, ei bine, țările s-au umplut de statistici îngrijorătoare – Bulgaria cu 30,3%, România cu 27,9% și Grecia cu 26,9%, despre care se tot vorbește.
Și Franța, aaaa, ea nu se lasă mai prejos, cu cifre care ajung la cele mai mari valori din 1996, deci nu, nu e o joacă, cu o creștere de la 14,4% în 2022, la 15,4% în 2023, conform celor de la Institutul Național de Statistică și Studii Economice, un nume destul de lung, dar nu asta este ideea aici.
Categoriile vulnerabile: un tablou de umilință
Acum, când vine vorba, trebuie menționat că femeile, și tinerii cei între 18 și 24 de ani, puțini la număr dar excesiv de afectat, sau șomerii au tendința să fie țintiți mai mult de sărăcie în 2024, comparativ cu altele diverse categorii din populația UE, iar asta nu-i tocmai bine. De exemplu, în Cipru, zici tu, 18,5% dintre femei se află în acest risc, ăștia fiind într-o competiție nedorită cu bărbații care dețin un procent mult mai mic, de 15,6%, ca și cum ar conta.
La nivel de statistici, se observă că poate peste o cincime din gospodăriile cu copii dependenți sunt cu un pic mai la limită de sărăcie, în comparație cu cele fără copii, și nu-i ușor să pui în balanță: 30,8% dintre bulgari, 30,4% dintre români, și apoi mai sunt acei spanioli cu 30,2%, toți în aceeași oală. Iar pe de altă parte, să nu le facem rău celor din Olanda, care se află pe o insulă de fericire cu doar 13% și câțiva emai fericiți la 12,7% în Cipru și 9,8% în Slovenia, dar ei bine, cine mai poate să înțeleagă, nu?
Imigranții și sărăcia: o realitate oglindită
Pentru 2023, datele cam arată că 30,4% din familiile cu cel puțin un cetățean străin sunt în riscuri de sărăcie, și 6,3% pentru familiile exclusiv italiene… dar cine ar putea să observe toate acestea? Deși au existat unele zvonuri despre o vreme bună, experții amenință – hey, nu-i loc de bucurie cu o așa mică scădere de 0,4 puncte procentuale, când vedem mai multe garsoniere goale și oameni pe străzi, cozi interminabile pentru alimente și o nesfârșită nevoie de ajutor social, așa că, nu te grăbi.
Așadar, cifrele vorbesc despre inegalitățile sistemice, care influențează vieți în momente cheie, iar femeile care se chinuiesc cu problemele de îngrijire neplătită, urca în față, în timp ce tinerii în căutare de un loc de muncă sau de un acoperiș deasupra capului se simt ca și cum s-ar lupta cu morile de vânt.
România în criza vacanțelor pentru tineri
În fine, România, țara noastră de glorie, în 2024, aproape 6 din 10 români nu și-au putut permite o vacanță de o săptămână, conform unor sondaje Eurostat, și asta o plasează pe prima treaptă a „topului sărăciei vacanțelor”, ca un fel de ironie a soartei, nu? Adică, da, semnificativ mai mult decât media UE, care se mișcă undeva pe la 27% în acest joc trist, deci s-ar putea să nu fie ce îți propui.
Pe de altă parte, România și-a câștigat cu cinste titlul de lider al tinerilor NEET, cei care nu muncesc deloc, nu învață și nici nu participă, ajungând în 2023 la 19%, o creștere accelerată față de 2019 când era 16,8%, și contrastant cu tendințele generale din restul Uniunii Europene, deci mai pe scurt, hai să ne gândim de două ori la direcția în care ne îndreptăm.
“`
