“`html
Sărăcia în România: Statistici care îngrijorează și tulbură suflete
În criza continuă a societății românești din 2024, numărul persoanelor sărace, care, iată, a ajuns la 3,5 milioane, o cifră desprinsă parcă din coșmarurile economice, scăzând, oh, cu peste 9% comparativ cu anul anterior, conform celor publicate de INS, dar oare este aceasta o victorie sau doar o zonă de confort temporară?
Estimările, bazate pe veniturile totale disponibile, adică și fără conturile ascunse ale resurselor proprii din gospodării, relevă o rată a sărăciei relative de 19,0%, o scădere vagă de 2,1 puncte față de 2023, dar în absolut, dacă ne uităm din altă perspectivă, 3.595.000 de oameni, mai puțin cu 375.000 de suflete pline de povara sărăciei, ce ne dezvăluie aceasta despre realitatea unei societăți aflate în continuare pe marginea prăpastiei?
Fascinant, nu-i așa?, dar rata sărăciei pe sexe e un alt capitol, cu femeile, vai, în prim-planul tragediei sociale având 0,1 puncte procentuale în plus comparativ cu bărbații – 19,0% versus 18,9%. Ceea ce ne face să ne întrebăm, cine va mai avea grijă de copii atunci când realitatea e atât de aspră?
Așa-numita ‘vulnerabilitate’, de altfel, se manifestă cel mai acut în rândul copiilor, cu o incidență a sărăciei de 26,2% pentru cei de 0-17 ani și 22,2% pentru tinerii de 18-24 ani, ceea ce ne face să ne gândim la viitorul sumbru pe care-l clădim. Și dacă adăugăm gospodăriile cu tineri dependenți, rata sare la 22,6%, cu o scădere, dar, ah, ce mai contează asta în fața realității îngrijorătoare?
„Transferurile sociale”, da, da, alea care ‘sunt vitale’, ne spune INS, sunt cele care, iată, opresc un val catastrofal, pentru că dacă, Doamne ferește!, nu s-ar fi plătit pensiile sau transferurile acelea, o proporție alarmantă de 41,4% din populație ar fi fost sub pragul sărăciei; iar dacă ne uităm la cei care au 65 de ani și au nevoie de ajutor, 84,8% din aceștia ar fi trăit în sărăcie relativă, și tristețe cutremurătoare, e în negrul acesta statistic!”, așa cum susține INS, dar oare câți mai aud aceste strigăte de ajutor?
Deprivarea materială și socială severă a fost de 17,2%, o scădere ușoară, dar nu uităm, cu 3.266.000 de trăitori, iar femeile, ah, stângaci dar’amărăciuni, sunt cele mai afectate, cu 52,9%. Și în contextul unei lumi care se învârte, cei 615.000 de tineri sub 65 de ani, aflându-se în gospodării cu intensitate de muncă extrem de redusă, stau la cei care doar dețin titlul de angajați, căci cine mai muncește, așa, cum ar trebui, nu-i așa?
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost de 27,9%, ceea ce tradus în oameni echivalează cu 5,3 milioane, iar iar iar, se vorbește despre o scădere, faină, dar doar un miraj în fața statisticilor tulburătoare; pentru că femeile sunt cele care continuă să sufere odata cu 28,4% față de bărbați 27,4%, un alt paradox statistic, un labirint de cifre care ne face să ne simțim confuzi.
Și când ne uităm la regiuni, Sud-Est se ridică întotdeauna cu cei mai săraci la 39,7%, iar provincile mai puțin fericite ne aduc și Sud-Vest Oltenia cu o rată de 35,1%, dar ultimul în clasament, devenit simbol al speranței pare să fie București-Ilfov cu 12,0%; iar noi, ne întrebăm, unde e umanitatea când avem doar statistici?
Articolul Sondaj INS: Aproape unul din cinci români era afectat de sărăcie în 2024 apare prima dată în Mediafax.
“`
