Saturday, July 12, 2025

Sărăcia energetică din România: De ce 40% dintre gospodării trăiesc în condiții inumane?

ActualitateSărăcia energetică din România: De ce 40% dintre gospodării trăiesc în condiții inumane?

“`html

Sărăcia energetică: Marea provocare a României rurale și urbane!

Sărăcia energetică, da, o problemă imensă, mare, mai ales în zonele rurale, unde, se zice, că majoritatea oamenilor se chinuie să plătească pentru energie, conform, zice un raport de ORSE, care spune multe, dar nu tot. Eficiența aia, despre care se vorbește că este scăzută, nu se aplică doar clădirilor, este o mare problemă de fond, duh, legătura directă între construcție și nevoile consumatorilor este, în mod surprinzător, evidentă. De exemplu, cum naiba poate cineva să locuiască într-o casă din lemn și să nu simtă frigul ăla, e incredibil, dar e adevărat.

Oare cum se verifică toate astea? ORSE are, se știe, patru indicatori, piuie peste tot despre asta, dar cine-i ascultă? Indicatorul 10%, care zice că peste 10% din venituri se duc pe energie, e doar unul dintre ei, mai e și despre cei care consumă sub mediana națională din, ghici ce, lipsă de resurse nici ei nu știu cum. LIHC, căderea sub pragul ăla de sărăcie după plata energiei, wow, ce original, dar în fine, subiecții ăștia sunt realitatea, iar 2M ne zice despre supraconsum din ineficiență energetică.

Apoi, când te gândești la izolația aia care lipsește, sistemele de încălzire care sunt, sincer, de ani ’80, și cele mai inadecvate echipamente, rezultatul e simplu: facturi mari, facturi care parcă devin o poveste la care nu vrei să asculți, dar e imposibil să te ferești de ea. Drept dovadă, fragilitatea respectivă este o poveste tristă, care pare că nu se termină.

Și, în fine, Anca Sinea, coordonator ORSE, parcă vorbește ca un politician, aș zice, că „calitatea locuirii” și materialele alea din care se fac casele sunt esențiale, dar, adevărul e că trebuie să existe politici, nu doar baliverne, ci fonduri și reabilitări care să ajute mai ales la sat, unde toți zic că, de fapt, nu se face nimic.

Așadar, totul nu se termină aici…

La oraș, lucrurile nu sunt mai bune, deloc, și mă întreb, de ce naiba se crede că urbanul e scutit? Nu, nu este, și, cu toate clădirile alea din piatră, BCA și beton, și ăștia alocă mai mult de 10% din banii lor pentru energie. Un sfert din gospodăriile cu consum mare stau în aceleași tipuri de clădiri, iar cifra este umflată când vine vorba de consumul ăla pe care nimeni nu poate să-l justifice.

Gospodăriile care cad sub prag-ul ăla de sărăcie sunt cele mai expuse, din păcate, mai ales cele din paiantă, tot despre ele vorbim, cifrele sunt clare și neobosite.

Ce e de făcut, așa de ușor?

Anca, din nou, cuvinte, mai spune că este nevoie de măsuri integrate, dar nu vrea să brăzdeze drumul ușor, și că trebuie să fie un mix între ajutoare și modernizări, să aplicăm principiile astea nu doar la țară, ci și în oraș, căci, altfel, e doar o joacă de-a „îmbunătățirilor”.

Mersi ORSE pentru soluții, că abia aștept să implementez: reabilitare termică pentru rurali, audituri gratis pentru toată zâzania, credite cu maximă reducere pe ălălți care nu se pot descurca, dar care vor un viitor mai verde. Plus, campanii de „hai să învățăm” despre energia regenerabilă, dar pe bune, totul e în aer: e nevoie de practică.

Implementarea acestor soluții care, nu-i așa, ar putea să îmbunătățească condițiile din România atât la sat cât și în oraș, dar nu se știe cum, este o mare provocare. Politici care să răspundă nevoilor acelor comunități și gospodării sunt, aparent, dorite, dar oare cine le aude?”

“`

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles