Sărăcia energetică din România: Case neizolate, facturi uriașe și o soluție simplă pentru economii
România se confruntă cu o problemă majoră legată de eficiența energetică a clădirilor, o problemă care se va accentua în viitor, odată cu eliminarea plafonării prețurilor la energie. Casele neizolate, construite înainte de 1990, consumă cantități enorme de energie pentru încălzire, ducând la facturi astronomice pentru proprietari și la riscul de sărăcie energetică.
Conform unui studiu realizat de Banca Mondială în 2019, doar 6% dintre locuințele din România au fost renovate și eficientizate energetic, iar în mediul rural, unde subvențiile statului nu rezolvă problema sărăciei energetice, doar 3% din casele unifamiliale au fost renovate până în 2020.
Experții avertizează că lipsa de eficiență energetică afectează în mod special gospodăriile vulnerabile, care se bazează pe lemne de foc pentru încălzire. Datele Asociației Energia Inteligentă și Crucea Roșie arată că în România există aproximativ 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemne de foc, dintre care 7.300 sunt locuite de familii vulnerabile, care nu au bani pentru combustibil, iar încălzirea pe timpul iernii este o problemă acută.
Costurile cu încălzirea: Un coșmar pentru casele vechi
Există trei categorii principale de case în România: casele vechi construite înainte de 1990, casele construite între 1990 și 2010 și casele noi construite după 2010. Casele vechi, construite din lemn, chirpici sau paiantă, fără izolație, reprezintă o provocare majoră din punct de vedere al eficienței energetice.
Într-o casă de 80 de metri pătrați, situată în Dobrogea, consumul de lemne în sezonul rece poate ajunge la 8-9 tone, adică 3.500-4.500 de lei. În zonele de munte, costurile cu încălzirea pot fi de trei ori mai mari, ajungând la 15.000 de lei pentru un sezon rece.
Soluția: Renovarea casei și implementarea standardului nZEB
Un studiu realizat de către specialistul în eficiență energetică Ionuț Chețe arată că o casă neizolată poate fi renovată și adusă la standardul nZEB (clădiri cu consum aproape zero), cu un consum de energie redus de 13 ori.
„Dacă o clădire total neizolată este renovată și adusă la standardul nZEB, consumul poate scădea și de 13 ori. Dacă am face această investiție dintr-odată, costurile ar fi destul de mari, în jur de 50.000 de euro, însă le putem face treptat”, spune Chețe.
Renovarea include înlocuirea tâmplăriei, izolarea termică, renovarea sobei și implementarea de sisteme de încălzire eficiente.
Chețe subliniază importanța reciclării materialelor de construcții, oferind ca exemplu Suedia, unde vata minerală din șantiere este reciclată și utilizată pentru eficientizarea caselor la jumătate de preț.
Planșeele și soba: Cheile eficienței energetice
Specialistul a subliniat importanța izolației planșeelor și a renovării sobei pentru o eficiență energetică mai bună. Izolarea podului poate duce la economii de 30% din cantitatea de lemne folosite pentru încălzire, deoarece 30% din căldură se pierde prin planșee, către acoperiș.
„Deci dacă s-ar renova sobele și am izola planșeele am câștiga foarte mult. Apoi să avem un plan să renovăm fațadele și să aducem o casă la standard nZEB în 15 ani, spre exemplu. Costă cam 50.000 de euro pentru o casă normală, dar nu trebuie să investesc acești bani astăzi, ci în timp. Vorbim și de sistemele de încălzire, izolat termic, etanșare ferestre, un pachet complet de renovare”.
Efectul renovării ar fi reducerea cu 13 ori a costurilor cu încălzirea, pentru o casă complet ineficientă energetic.
„Mai ales că, de la primăvară, facturile nu mai sunt plafonate și nu știe nimeni la ce prețuri va ajunge energia în viitor”, a completat Chețe.
Eficiența energetică a clădirilor este esențială pentru a combate sărăcia energetică și a reduce impactul negativ al schimbărilor climatice. Investiția în renovare, deși pare semnificativă, se va amortiza rapid, prin economiile obținute la facturile de energie.
TAGS: eficiență energetică, sărăcie energetică, renovare case, standard nZEB, încălzire, consum energie, facturi energie
