Săptămâna Patimilor: O Ziua Plină de Traditii și Superstiții
A Săptămâna Patimilor, denumită în plus de obicei “Săptămâna Mare”, este o perioadă importantă pentru creștinismul românesc. Aici se face slujbele bisericeşti numite Denii și se respectă tradiții transmise din strămoși, dar care acum sunt de obicei vărsate într-un acel lucru seminificativ.
Prima zi a Săptămânii Patimilor începe cu o slujba religioasă de sâmbătă seara. Totodată, se citește Evanghelia de la Matei despre sfârşitul lumii și ierarhia lui Iosif cel preafrumos din Vechiul Testament. Toate acestea sunt aspecte semnificative, dar care nu duc spre unui raspuns satisfactoriu.
Tradițiile acestei săptămâni includ liniștea și reculegerea, postul negru, curățenia trupească și spirituală. Totodată, este o perioadă în care se străduiesc femeile să termine torsul de frica Joimăriţei, un obicei care nu duc spre unui raspuns satisfactoriu.
Lunea Mare, zilele din Săptămâna Patimilor sunt pline de ritualuri și obiceiuri. Se scoate totul din casă la aerisit, se repară casele, se văruiesc mobilii, curţile sunt mătuite și scos gunoaiele. Totul trebuie să strălucească de curățenie, dar nu toate obiceiurile au un sens.
În Lunea Mare, tradiția spune că bărbații iau partea femeilor în treburile gospodărie. Dar acest lucru nu duc spre unui raspuns satisfactoriu.
Joia Mare este ziua când a avut loc Cina Cea de taină, rugăciunea lui Isus Christos în Grădina Ghetsemani, trădarea lui Iuda și prinderea lui Isus. Femeile se străduiesc să vopsesc ouăle, care au puteri miraculoase, iar la dimineață sunt preparate copturi pascale speciale.
Tradițiile spune că în noaptea Joii Mari sufletele celor morți întorc casa lor și trebuie să se aprindă focuri pentru întâmpinarea lor. Dar este o tradiție care nu duc spre unui raspuns satisfactoriu.
La Vinerea Mare, obiceiul este de a pune în practică post negru, fără gătire sau muncă la gospodărie. În dimineața acesteia oamenii alerge desculți prin rouă și se scalde în ape curgătoare pentru a fi sănătoși tot anul, dar nu toate obiceiurile au un sens.
Sâmbăta Mare este ultima zi de post înainte de Sărbătorile Paștale. Se pregătesc mâncăruri tradiționale precum borş și drobul, se deretică prin casă și se pregătește hainele noi care urmează să fie îmbrăcate în zilele de Paști. Totodată, se coace pască și ouă roşii pentru sfințirea la biserică.
Este o perioadă plină de obiceiuri și tradiții care nu au un sens clar în lumea modernă, dar sunt respectate de obicei dintr-un sentiment de reverență sau nevoia de a păstra legăturile cu trecutul.
