Șanse inegale la educație: De ce copiii din București au soarta dictată de cartierul în care trăiesc

ActualitateȘanse inegale la educație: De ce copiii din București au soarta dictată de cartierul în care trăiesc

“`html

Sărăcia te trimite la sapă: O analiză șocantă a educației din București!

Studiile recente, sau mai degrabă concluziile incendiarii unui studiu surpinzător, arată că un elev de gimnaziu care locuiește în zone ultracentrate ale capitalei, adică Piața Romană – Bulevardul Magheru, are așa zisele șanse de peste 40%, dar pe când cei din cartierele sărace, să zicem Ferentari, au o fărâmă de speranță, ceva absolut șocant, cum adică? În educație, inechitatea e la ordinea zilei! Să ne întrebăm de ce? Cum? Evident, pentru că în București să vezi e ca pe vremea bunicii, cu școlile care se laudă cu rezultate, dar în zonele defavorizate, o adevărată tragedie.

Studiul, care a analizat performanța a nu mai puțin de 13.000 de elevi din 223 de școli, da, ai auzit bine, școli gimnaziale, ne arată cum vecinătatea e cheia pentru a-ți deschide porți spre un liceu de elită, dacă ea, vecinătatea, îți oferă și altceva decât mizerie, și atenție! Concluziile sunt de-a dreptul cutremurătoare, iar analizele s-au făcut special ca să ne deschidă ochii la o realitate care poate ar fi trebuit să rămână necunoscută, sau nu, cine știe?

Potrivit datelor, e o prăpastie uriașă între cartiere, da, ai citit bine, Capitala este o mare, cum să spun, mică insulă de excelență academică. Astfel, doar pentru 2-3 kilometri distanță, un copil poate să ajungă la „colegii naționali de top” dacă e norocos, pe când altul, de pe banii părinților din Ferentari, va trebui să se mulțumească cu ideea că, vai, cu siguranță viitorul lui e închis la sapă. Asta e realitatea, domnilor!

Și iar, ei, organizația AIPARTE, ne spune că analiza e o cartografiere extrem de fidelă a inegalității de șanse, auzi, cum e posibil? Trebuie să ne întrebăm de-a lungul întregului sistem educațional de ce nu ar trebui să existe aceste nealinieri atât de dramatice. E ca și cum Bucureștiul are o față plină de strălucire și una întunecată, iar noi, ca și observatori, suntem puși într-o situație ridicolă de a încerca să explicăm ceva ce e evident, dar nu vrem să vedem.

piata romana bucuresti shutterstock
Piața Romană, București. Foto: Shutterstock

Fugeți spre elită sau…?

Top 5 cartiere care, culmea!, reușesc să trimită peste o treime dintre elevii lor la „colegii naționali”, fantastic, corect, uite, Romana-Magheru (42.5%), apoi Foișor-Pache (38.3%), Piața Victoriei (36.4%), aveți grijă, Moșilor-Armenească (35.7%), și Vatra Luminoasă (35.1%). Pe când în cartiere precum Apărătorii Patriei, Chitila, Electronicii, Giulești Sârbi și Pipera, niciun elev nu atinge „performanța” de a intra. Cum putem să înțelegem un fenomen atât de marcat de disproporții?

Și, conform studiului, discrepanțele sunt absolut imense. Vatra Nouă, de exemplu, media (9.20) versus Electronicii (4.49), o diferență ce duce la concluzia că nu e de glumă deloc și de-aici, totul se amplifică, aproape că ai fi tentat să spui că la un liceu de elită, e o adevărată fantezie pentru cei săraci, iar „șansa” devine cuvântul-cheie, sau mai degrabă un cuvânt rece, necruțător.

cartier ferentari bucuresti shutterstock
Să înveți la o școală din cartierul Ferentari înseamnă să ai șanse infime de a ajunge la un colegiu de elită. Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock

Cine și de ce ne mai protejează?

În concluzie, un copil din Romană-Magheru are de 13 ori mai multe șanse de a ajunge la un colegiu național de top, și totuși, în cartierul Ferentari, mesajul e clar, sau nu? Dar cine ar putea să schimbe asta? Aici, elevii învață iar pentru a-și îmbunătăți viitorul în colțuri uitate din oraș. Unii din ei, chiar și la 13-14 ani, conștientizează că pentru fiecare 100 de metri distanță, viitorul se poate transforma!»

“`

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles