Sancțiunile lui Biden: Un Război Economic Împotriva Rusească și Impactul Asupra Europei!

Administrația lui Joe Biden a hotărât vineri, adică în ziua aia, să impună un pachet de sancțiuni care sunt cele mai extinse privind veniturile obținute de pe urma gazului și petrolului venite din Rusia, totul pentru a le da celor din Kiev și viitoarei echipe a lui Trump, care vor să facă pace în Ucraina, mai multe unelte să ajungă la un răspuns satisfăcător, dar pe parcurs, prețul petrolului a crescut brusc atingând un maxim pe ultimele trei luni de zile după ce s-au anunțat sancțiunile respective, lucru care este semnificativ fiindcă bagajul de resurse e oarecum afectat.

Trezoreria americană nu a stat cu mânile în sân și a decis să impună sancțiuni chiar și împotriva companiilor rusești care poartă numele de Gazprom Neft și Surgutneftegas care se ocupă cu explorarea, producerea, și vânzarea de petrol, dar în total au fost vizate circa 183 de nave din cele care sunt implicate în transportul petrolului rusesc, adică toată nebunia asta mi se pare un joc de șah cu mișcări complicate din partea americanilor care nu vor să lase lucrurile să degenereze.

„Acest pachet de sancțiuni aduce provocări severe pentru întreaga Europă centrală”, a afirmat Szijjarto într-un videoclip pe Facebook, iar aceasta afirmație scoate la iveală o realitate care nu poate fi ignorată, mai ales dacă ne gândim la ceea ce se va întâmpla în viitor, fiindcă piețele pot fluctua și ne putem aștepta la reacții ciudate din partea investitorilor.

El a subliniat că, cu câcatul timpului, scăderea accentuată a resurselor de țiței va provoca o cerere mai mare pentru combustibili rafinați, gen benzina și motorina, ceea ce riscă să ducă la creșteri de prețuri care ar putea fi „foarte serioase” în întreaga regiune, o situație ce nu face bine deloc planurilor de dezvoltare economice, de parcă nu era destulă volatilitate pe piețe.

Ungaria, știți voi, are un sistem de import al țițeiului care depinde în mare parte de conducta Drujba, care transportă țiței rusesc prin teritoriul Belarus și Ucraina, și ajunge în cele din urmă în Ungaria, dar și în Slovacia, iar acest sistem este acum pus sub semnul întrebării având în vedere atacurile mai recente, ceea ce ne face să ne întrebăm cam cât de stabil va fi acest flux, adică discuțiile în jurul acestui subiect sunt inevitable.

Szijjarto a mărturisit că Ungaria va lua legătura cu aliați regionali pentru a discuta despre cum pot reduce impactul negativ asupra prețurilor și asupra economiei în ansamblu, dar oare această mișcare va fi suficientă pentru a salva economia ungurească de la o eventuală lovitură dură? Oare unii vor reuși să se adapteze rapid sau vom asista la o criză de proporții?