Salariul minim scade, dar nu e neapărat o veste bună: Ce se întâmplă cu angajații din România?

Conform datelor prezentate de confederația sindicală Cartel Alfa, numărul angajaților care primesc salariul minim a scăzut în acest an la cel mai redus nivel din ultimul deceniu. Deși poate părea o veste bună, specialiștii avertizează că situația nu este neapărat una pozitivă. În 2023, peste un sfert din angajații din România primeau venitul minim, o situație care a ridicat semne de întrebare cu privire la nivelul de trai al populației. Procentul celor care câștigă acest nivel de salariu a crescut aproape constant din 2011, când, în timpul guvernării conduse de Emil Boc, a fost adoptată vechea lege a dialogului social, care a eliminat posibilitatea negocierii unui contract colectiv de muncă la nivel național.

Punctul maxim a fost atins în 2019, când 27% dintre angajați aveau salariul minim, conform unei prezentări realizate de cercetătorul Radu Stochița pentru Cartel Alfa, transmisă Ziare.com pe 27 august. Deși numărul total al contractelor a crescut cu doar 19%, numărul celor cu salariul minim a crescut de cinci ori până în 2023, ajungând la 1,8 milioane. Această creștere alarmantă a demonstrat o tendință îngrijorătoare: o parte semnificativă a populației active se lupta cu venituri extrem de reduse, care abia acopereau nevoile de bază.

În 2024, numărul contractelor cu salariul minim a scăzut la 1,03 milioane, adică 15,4% din total, o valoare mai mică decât cele 1,3 milioane contracte din 2014. Această scădere aparentă ar putea fi atribuită mai multor factori, printre care se numără creșterea semnificativă a salariului minim brut, care aproape s-a dublat între 2018 și 2024. Totuși, înainte de 2018, valoarea salariului brut nu includea contribuțiile sociale, ceea ce face dificilă o comparație exactă a evoluției reale a salariilor.

Analiza Cartel Alfa relevă că sectorul construcțiilor are cea mai mare pondere a contractelor pe salariul minim în luna august 2024, cu aproape 32% dintre muncitori în această situație. Acest sector este urmat de activitățile de servicii administrative și de suport, unde 31,4% dintre contracte menționează salariul minim. În sectorul HoReCa, aproape trei din zece angajați primesc venitul minim garantat. Singurele două sectoare în care procentul contractelor cu salariu minim este sub 2% sunt industria energiei și învățământul, conform aceleași analize.

Scăderea semnificativă a numărului de muncitori care câștigă salariul minim poate fi atribuită și unei ordonanțe de urgență care a intrat în vigoare în 2022. Aceasta obligă angajatorii să ofere o remunerație superioară după doi ani de salariu minim. Excluzând sectoarele construcțiilor și agriculturii, unde există norme speciale privind salariul minim, numărul contractelor cu plată minimă s-a înjumătățit față de 2023, arată analiza.

Cu toate acestea, această scădere nu trebuie interpretată ca o îmbunătățire semnificativă a situației socio-economice a angajaților. O parte importantă a angajaților, în special cei din sectoarele cu o pondere ridicată a contractelor pe salariul minim, încă se confruntă cu venituri precare și condiții de muncă dificile. Mai mult, creșterea salariului minim brut nu a dus automat la o creștere a puterii de cumpărare, având în vedere inflația ridicată din ultimii ani.

De asemenea, este important de remarcat că o parte din angajații care au primit o creștere salarială, posibil s-au confruntat cu o reducere a orelor de muncă sau cu o diminuare a beneficiilor, ceea ce ar putea anula parțial creșterea salarială.

În concluzie, scăderea numărului de contracte cu salariul minim nu este o veste neapărat pozitivă. Este nevoie de o analiză aprofundată a situației, care să ia în considerare factorii complexi care influențează veniturile angajaților și nivelul de trai al populației. Măsurile care vizează creșterea salariilor trebuie să fie bine gândite și implementate cu grijă, astfel încât să aducă beneficii reale angajaților și să contribuie la o dezvoltare economică durabilă.

Este esențial să se acorde o atenție deosebită nevoilor angajaților, să se creeze un cadru legislativ favorabil pentru creșterea salariilor și să se investească în programe de formare profesională care să permită angajaților să obțină calificări mai înalte și să acceseze locuri de muncă mai bine plătite.

Fără o analiză atentă a tuturor aspectelor, riscăm să ne confruntăm cu o situație falsă de îmbunătățire a condițiilor de muncă, care ar putea ascunde o realitate mult mai complexă și îngrijorătoare.