Salariul minim european: o bombă cu ceas pentru economia românească?

Salariul minim european, care va intra în vigoare în luna noiembrie 2024, se anunță a fi o provocare majoră pentru economia românească, avertizează experții. Această măsură, cu toate intențiile bune, ar putea avea consecințe negative neașteptate, punând presiune pe IMM-uri, afectând competitivitatea și îngreunând crearea de noi locuri de muncă.

Profesorul Cristian Păun, expert în economie, atrage atenția asupra faptului că un salariu minim impus din exterior, fără a ține cont de particularitățile economice ale fiecărei țări, poate fi extrem de dăunător. “Salariul minim este un instrument de intervenție a statului în piața muncii destul de agresiv, mai ales atunci când este folosit abuziv și în răspărul realității economice privind valoarea adăugată, dinamica economiei reale (nu toate sectoarele evoluează și cresc la fel), productivitatea muncii (sunt diferențe mari de productivitate între sectoare).”, a declarat acesta.

El argumentează că în majoritatea studiilor din domeniu, impactul salariului minim pe termen lung este negativ, influențând în mod negativ nivelul ocupării, în special la categoriile vulnerabile: tineri, persoane cu educație scăzută, persoane în vârstă aproape de pensie, femei. “Nu întâmplător, în Uniunea Europeană (și nu numai), șomajul în rândul tinerilor este imens (în jur de 25-30%). O bună parte din acest șomaj pleacă și de la salariul minim.”, adaugă Păun.

Presiunea fiscală pe IMM-uri va fi enormă

Pentru o economie fragilă ca cea a României, un salariu minim european prea ridicat ar putea genera probleme majore. “Firmele românești nu au forța și dimensiunea celor din Germania, Italia sau Olanda. Nu inovează, nu folosesc tehnologii avansate. Nu au accesul lor la capital, nu au acceul lor la sistemul financiar-bancar. Nu adaugă multă valoare, nu au o productivitate a muncii foarte ridicată.”, explică Păun.

El avertizează că un salariu minim european ar putea compromite competitivitatea companiilor românești. “În acest caz, a veni cu un salariu minim crescut mult peste posibilitatea economiei românești de a-l plăti, va plasa companiile din România într-o poziție inferioară de competitivitate. Presiunea resimțită va fi imensă, mai mult decât o să simtă această măsură companiile din alte țări mai dezvoltate. În plus, această presiune venită dinspre salariul minim european se va adăuga presiunilor fiscale suplimentare din ultima perioadă (mai ales pentru IMM-uri).”, avertizează acesta.

Un atac devastator asupra IMM-urilor

Cel mai vulnerabil segment din fața acestei măsuri ar fi IMM-urile. Acestea nu au flexibilitatea necesară pentru a absorbi costurile salariale impuse de stat. “Ei nu au cum să pună în preț această creștere impusă de stat a costului salarial. Au putere limitată în fața clienților, pe care și așa îi găsesc și îi păstrează cu greu la început. În plus, mult din munca antreprenorială este dusă în companiile mici de cei care dețin această afacere.”, explică profesorul.

El subliniază că o asemenea lege ar putea avea consecințe catastrofale pentru IMM-uri. “La început, ei nu externalizează prea mult din muncă, până când afacerea nu devine suficient de matură. O astfel de lege va pune pe butuci multe întreprinderi mici, va îndepărta de antreprenoriat tinerii și va anula o serie de măsuri și fonduri „investite” de stat în IMM-uri prin programele anterioare (a se vedea programele de garanții).”, avertizează Păun.

Salariul minim impus pentru o perioadă limitată: o aberație

Profesorul Păun consideră că impunerea unei perioade de doi ani pentru salariul minim este o greșeală majoră. “Antreprenorii pot crește cu un ban salariul minim după 2 ani. Problema este că salariul minim are o facilitate fiscală. De fapt, statul a acceptat ca pe salariul minim să existe o deducere, inclusiv de la pensia omului. Adică, pentru a majora în ultima perioadă salariul minim, statul a luat din contribuția la sănătate și la pensie a celor plătiți cu salariul minim. Obligând firmele să nu plătească salariul minim mai mult de doi ani, statul obligă firmele să revină la plata integrală a acestor contribuții.”, explică acesta.

El consideră că această măsură este o manipulare pură, care urmărește doar să umple bugetul de stat. “De fapt, este o poveste despre bani la bugetul de stat. Aberant. Mai bine ar scoate această facilitate după 2 ani, deși, la veniturile mici și foarte mici ar trebui acordate niște deduceri. În plus, mai trebuie precizat că acest salariu minim are un rol important în alimentarea spiralei inflație-salarii, o spirală periculoasă pe care noi am mai practicat-o în trecutul recent și care duce la stagflație (reduce creșterea economică): crește salariul minim –> cresc costurile de producție –> cresc prețurile –> inflație –> crește salariul minim ș.a.m.d. Salariul minim utilizat anapoda și excesiv, populist și fără raționamente economice în spate (greu de găsit astfel de raționamente) încetinește creșterea economică și nu duce la prosperitate neapărat. Este o iluzie care nu are argumente economice prea multe în spate.”, a concluzionat Păun.

O formulă mai echilibrată ar fi necesară

Experții consideră că o formulă mai clară și mai echilibrată pentru salariul minim ar fi necesară. Acesta ar trebui aplicat doar în sectoarele relevante, diferențiat în funcție de gen, vârstă și educație. “Cel mai bine însă ar fi să nu mai punem atât de mult preț pe el.”, consideră Păun.

El subliniază că bunăstarea unei națiuni nu vine din legi, ci dintr-o economie sănătoasă și din investiții în capitalul uman. “Prosperitatea vine de la o economie care înflorește. Salarii mai mari vin de la companii care se bat pentru forța de muncă existentă în piață. Ca aceste companii să „se bată” ar trebui să fie mai multe, mai puternice, mai mature și mai competitive și inovative. În plus, salariu mai mare vine din acumularea de abilități, cunoștințe și competențe. Adică, prin educație. Prin formare continuă și prin investiții masive în propriul capital uman.”, a concluzionat Păun.