Salariul minim din România: Campionii creșterii, codașii valorii

România se mândrește cu o creștere impresionantă a salariului minim, situându-se pe primul loc în Uniunea Europeană în ultimii zece ani. Cu toate acestea, când vine vorba de valoarea reală a salariului minim, România se clasează printre ultimele state membre. Această paradoxală situație ne pune în fața unei realități complexe, în care o creștere rapidă nu este neapărat sinonimă cu o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai.

În ultimul deceniu, salariul minim din România a înregistrat o creștere remarcabilă, ajungând la aproape 14% în perioada 2014-2024. Această creștere ne plasează pe primul loc în clasamentul Uniunii Europene, un rezultat care pare promițător la prima vedere. Totuși, realitatea este mai complexă. În ciuda acestui avans semnificativ, salariul minim din România rămâne printre cele mai mici din UE. Cu 750 de euro brut, ne situăm pe locul 4 de la coadă, aproape de Slovacia.

Această discrepanță se explică prin baza scăzută de la care a pornit creșterea salariului minim. Deși suntem campioni la creștere, punctul de plecare a fost unul mai jos decât în multe alte state membre. Această constatare ne conduce la o reflecție importantă: creșterea rapidă nu este suficientă pentru a garanta un standard de viață decent.

Cristina Chiriac, președintele CONAF, avertizează că această performanță nu reflectă neapărat un progres economic durabil. Creșterea rapidă poate fi o simplă aliniere la politicile europene, fără a indica o îmbunătățire substanțială a productivității sau a competitivității economice.

Liviu Deceanu, profesor de economie, subliniază că, în ciuda creșterilor generate de politicile guvernamentale sau de convergența naturală a pieței, salariul minim din România rămâne mic în comparație cu salariile minime din alte state membre. Există zone din România, cum ar fi Nord-Vestul și București-Ilfov, care se apropie de media UE sau chiar o depășesc, dar disparitățile rămân semnificative.

Creșterile salariale au un impact direct asupra inflației, crescând-o automat. Pentru a simți o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai, sunt necesare măsuri suplimentare, dincolo de cele luate până acum de guvern, consideră specialiștii.

Adrian Codîrlaşu, vicepreședintele CFA România, subliniază necesitatea unor reguli simple pe piața muncii, care să permită concurența. Este nevoie, de exemplu, de o regândire a contractelor part-time, care sunt impozitate la fel ca un contract întreg, chiar dacă durata de lucru este mai scurtă. Impozitarea diferită a unor salarii, în funcție de sectorul economic, este inechitabilă și trebuie să fie uniformă.

Salariul minim brut în România este, în prezent, de 3.700 de lei, iar 1 din 3 angajați primesc acest venit la finalul lunii.