Salariul minim: Ce ne spun experții despre creșterile din ultimii ani?

Discuția despre salariul minim din România este una dintre cele mai aprinse, cu opinii puternice de ambele părți ale baricadei. Ce spun experții despre creșterile semnificative din ultimii ani? Este o strategie sustenabilă sau creează probleme majore economiei? Un studiu recent al Confederației Patronale Concordia ofera o perspectivă importantă asupra acestei probleme complexe.

Studiul, realizat de Laurian Lungu și Vlad Bulai (ambii din cadrul Consilium Policy Advisors Group) și Ella Kallai, economistul șef al Alpha Bank, analizează cu atenție dinamica salariului minim în România, în comparație cu alte state din Uniunea Europeană. Cercetătorii analizează impactul creșterilor rapide ale salariului minim asupra sectoarelor vulnerabile și asupra inflației, punând în discuție sustenabilitatea acestei politici.

„Salariul minim pe economie din România a avut cea mai rapidă creștere din cadrul Uniunii Europene, de la un nivel foarte scăzut, de 142 de euro, în 2010, la 744 de euro, astăzi. Acest ritm de creștere nu mai este sustenabil, fără investiții și reforme care să ducă la creșteri la fel de accelerate de productivitate. Suntem aproape de media europeană și la media regională. Pe termen mediu, un raport de 45-50% între salariul minim și cel mediu (unde suntem deja) este o formulă echilibrată, care prezintă mai puține riscuri pentru sănătatea economiei. În același timp, este important să mutăm conversația de la salariul minim brut și nivelul său, la cum facem să păstrăm rata accelerată de creștere a salariilor medii din România prin infrastructură de calitate, productivitate sporită și valoare adăugată mai mare în economie. Nu în ultimul rând, e bine să fim conștienți că, de acum înainte, majorări bruște ale salariului minim, fără măsuri compensatorii de creștere a productivității, vor duce la șomaj în sectoarele mai puțin productive ale economiei, dintre care studiul nostru a identificat treisprezece”, spune Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.

Ce concluzii a scos la iveală studiul?

Studiul evidențiază o serie de aspecte importante:

• Raportul dintre salariul mediu brut și cel minim: Impunerea unei limite inferioare atât de ridicate (de 50%) a raportului dintre salariul mediu brut și cel minim, într-un moment în care economia nu a apucat încă să se ajusteze pe deplin la creșterile din ultimul an ale salariului minim, ar putea avea efecte adverse. Așa cum este menționat și în Directiva UE privind salariul minim, această referință este indicativă. Multe țări din UE, ca și Cehia de exemplu, își lasă o perioadă mai îndelungată de timp, de câțiva ani, pentru a ajunge către ea.
• Distorsiuni semnificative în economie: România are peste o treime din angajați plătiți la salariul minim sau aproape de acesta. Acest fapt creează distorsiuni semnificative în economie la orice modificare a nivelului salariului minim. De exemplu, o creștere de 20% a salariului minim – mai mică decât cea din ultimul an – duce automat la o creștere a salariului mediu cu aproape 8%, dacă toate celelalte salarii rămân neschimbate. Astfel, creșterile salariale sunt forțate să se decupleze de fundamentele macroeconomice, alimentând, în fapt, ele însele inflația.
• Riscurile unei creșteri excesive: Procentul mare de angajați plătiți cu salariul minim impune o reevaluare a raportului dintre salariul mediu brut și cel minim, la un nivel inferior de 50%. Economia a funcționat relativ bine în ultimii ani, cu o medie a acestui raport de 45%. Prin impunerea unui interval atât de îngust și la un nivel atât de ridicat, de 50-52% a raportului dintre salariul mediu brut și cel minim, aplicarea oricărei formule sau mecanism de actualizare a salariului minim devine redundantă. Orice valoare ar reieși din formulă ar trebui, teoretic, revizuită astfel încât să se încadreze în acest interval.
• Impactul asupra sectoarelor vulnerabile: Așa cum reiese din analiza sectoarelor cu salarii mici, există un risc ca, în timp, sectoare precum agricultura, industria textilă sau comerțul cu amănuntul și activitățile de poștă și curierat să se confrunte cu disponibilizări de angajați și reducerea investițiilor, parțial și ca urmare a creșterilor salariului minim. Alte sectoare precum construcțiile, comerțul cu amănuntul, fabricarea mobilei și prelucrarea lemnului au și ele riscul de a pierde locuri de muncă pentru nivele de creștere a salariului minim puțin peste nivelul inflației.
• Necesitatea unei reevaluări: Datorită acestui fapt, utilizarea unei formule de actualizare a salariului minim care să considere mai atent efectul creșterii salariului minim asupra productivității din sectoarele vulnerabile ar fi mai potrivită.
• Educația: un factor crucial: Piața muncii din România se caracterizează prin rata de ocupare redusă comparativ cu țările din regiune și media UE, iar nivelul de educație este factorul hotărâtor în determinarea ratei de ocupare. România este singura țară din regiune în care rata de ocupare a populației cu educație sub-liceală s-a degradat semnificativ în 2023, față de media din 2013-2023, cu 6 puncte procentuale.
• Impactul asupra celor mai vulnerabili: La această evoluție a contribuit dinamica alertă a salariului minim care a exclus această categorie de populație din viața activă. Datorită faptului că productivitatea acestora nu poate acoperi plata salariului minim, accesul lor pe piața muncii a devenit mai dificil. Îngrijorarea este că excluderea de pe piața muncii din tinerețe creează riscul fie a excluderii pe întreaga perioadă a vieții fie a diminuării veniturilor obținute prin muncă pe durata vieții active.
• Impactul bugetar: Avansul salariului minim la rate atât de ridicate cum au fost cele din ultimii ani a avut și o componentă bugetară importantă, autoritățile vizând creșterea veniturilor bugetare prin impozitarea unor salarii mai ridicate. Dată fiind dimensiunea deficitului bugetar din ultima perioadă este foarte probabil ca aceasta să fi fost una din rațiunile care au dus la o creștere atât de accelerată a salariului minim în ultimii trei ani.
• Riscurile pe termen lung: Contextul economic s-a schimbat și politici care au funcționat în trecut, până la un punct, nu vor avea aceleași efecte și în viitor. Riscul real al unei politici de creștere a salariului minim la rate ridicate este acela al unor disponibilizări în sectoarele vulnerabile, reducerea investițiilor în acele sectoare și creșterea inflației, cu un impact incert asupra veniturilor bugetare.

Studiul Confederației Patronale Concordia pune în discuție necesitatea unei abordări mai prudente și mai echilibrate în ceea ce privește creșterea salariului minim. Este nevoie de o analiză atentă a impactului real asupra economiei, cu o preocupare specială pentru sectoarele vulnerabile și pentru populația cu educație sub-liceală. Concluziile studiului oferă argumente importante pentru o dezbatere amplă și pentru o reformă a politicilor salariale, care să contribuie la o creștere economică sustenabilă și la un nivel de trai mai bun pentru toți românii.