Salariile românilor: Ce câștigă în 2023, unde se câștigă cel mai bine și cine are cele mai mici salarii?

Anul 2023 a adus creșteri salariale pentru români, dar diferențele între salarii rămân semnificative. Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele oficiale despre câștigurile salariale medii din 2023, oferind o imagine detaliată a situației pe piața muncii din România.

Câștigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2023 a fost 7.042 lei, cu 15%, respectiv 916 lei, mai mare faţă de anul precedent, iar câștigul salarial mediu net lunar s-a ridicat la 4.412 lei, în creştere cu 16,1%, mai exact cu 611 lei.

Unde se câștigă cel mai bine în România?

Există o discrepanță semnificativă între câștigurile salariale din diverse sectoare economice. Cele mai mari câștiguri nete lunare s-au înregistrat în următoarele domenii:

• Informații și comunicații: cu 94,6% peste media pe economie
• Intermedieri financiare și asigurări: cu 63,3% peste media pe economie
• Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: cu 62,0% peste media pe economie
• Industria extractivă: cu 42,2% peste media pe economie
• Administrație publică: cu 41,1% peste media pe economie

Aceste domenii atrag specialiști cu înaltă calificare și experiență, care se bucură de salarii substanțial mai mari decât media națională.

Unde se câștigă cel mai prost în România?

La polul opus, anumite sectoare se confruntă cu salarii net sub media pe economie. Cele mai mici câștiguri nete lunare s-au înregistrat în:

• Hoteluri și restaurante: cu 41,7% sub media pe economie
• Alte activităţi de servicii: cu 36,0% sub media pe economie
• Tranzacții imobiliare: cu 25,9% sub media pe economie
• Activităţi de servicii administrative și activităţi de servicii suport: cu 21,2% sub media pe economie
• Distribuția apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare: cu 18,8% sub media pe economie
• Activităţi de spectacole, culturale și recreative: cu 18,1% sub media pe economie
• Agricultură, silvicultură și pescuit: cu 15,9% sub media pe economie
• Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: cu 14,7% sub media pe economie
• Industria prelucrătoare: cu 8,4% sub media pe economie
• Transport și depozitare: cu 2,8% sub media pe economie
• Construcții: cu 1,8% sub media pe economie

Aceste sectoare se confruntă cu o serie de provocări, printre care lipsa de calificare a forței de muncă, concurența puternică și marjele mici de profit. Salariile reflectă aceste realități, subliniind diferențele semnificative dintre diversele domenii din economia românească.

Femeile, salarii mai mici cu 5% față de bărbați

Discriminarea salarială între femei și bărbați continuă să fie o problemă în România.

Salariaţii femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 5,5% mai puţin decât salariaţii bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 6.835 lei (faţă de 7.233 lei al salariaţilor bărbaţi).

În expresie netă, salariaţii femei au câştigat cu 8,2%, respectiv cu 377 lei/lună mai puţin decât salariaţii bărbaţi (4.216 lei câştigul salarial mediu net al salariaţilor femei, faţă de 4.593 lei al salariaţilor bărbaţi).

Diferențele salariale între femei și bărbați sunt mai mari în anumite sectoare, cum ar fi intermedieri financiare și asigurări, industria prelucrătoare, informații și comunicații, alte activități de servicii, și comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor.

Județele cu cele mai mici salarii

Pe plan teritorial, există o diferență semnificativă în ceea ce privește câștigurile salariale medii. În 37 de județe, câștigurile salariale medii nete lunare au fost sub media pe economie.

Cele mai scăzute câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în județele:

• Vrancea: 3.344 lei, cu 24,2% mai puţin decât media pe economie
• Teleorman: 3.353 lei, cu 24,0% mai puţin decât media pe economie
• Botoşani: 3.430 lei, cu 22,3% mai puţin decât media pe economie
• Vâlcea: 3.435 lei, cu 22,1% mai puţin decât media pe economie
• Brăila și Vaslui: 3.446 lei fiecare în parte, cu 21,9% mai puţin decât media pe economie
• Bistrița-Năsăud: 3.447 lei, cu 21,9% mai puţin decât media pe economie

Această situație se datorează, printre altele, nivelului redus de dezvoltare economică din aceste județe, lipsa de investiții și un număr mai mare de locuri de muncă cu salarii mai mici.

Județele cu cele mai mari salarii

La polul opus, există județe cu salarii semnificativ mai mari decât media națională. Cele mai ridicate câștiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în:

• Capitala: 6.053 lei, cu 37,2% peste media pe economie
• Cluj: 5.344 lei, cu 21,1% peste media pe economie
• Timiș: 4.910 lei, cu 11,3% peste media pe economie
• Ilfov: 4.602 lei, cu 4,3% peste media pe economie
• Iaşi: 4.568 lei, cu 3,5% peste media pe economie

Această situație se datorează, printre altele, prezenței unui număr mare de companii cu capital străin, nivelului ridicat de dezvoltare economică, și unui număr mai mare de locuri de muncă cu salarii mai mari.

Costurile cu forța de muncă au crescut

În anul 2023, costul mediu lunar al forței de muncă a fost de 7.374 lei/salariat, mai mult cu 14,8% comparativ cu anul precedent. Această creștere se datorează, printre altele, majorărilor salariale și contribuțiilor sociale.

Cele mai importante creșteri ale costului forței de muncă s-au înregistrat în:

• Construcții: +26,1%
• Transport și depozitare: +21%
• Învățământ: +20%
• Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat: +19,4%
• Tranzacții imobiliare: +18%
• Activităţi de servicii administrative și activităţi de servicii suport: +17,7%
• Hoteluri și restaurante: +17%

Cea mai redusă creștere a costului mediu lunar faţă de anul precedent s-a înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+5,7%).

România are aproape 5,5 milioane de salariați

În anul 2023, numărul mediu al salariaţilor a fost de 5.364.900 persoane. Numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2023 cu 155.400 persoane, comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activităţii anumitor unităţi economico-sociale.

Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,0% din totalul salariaţilor, respectiv 2.790.300.

Majoritatea salariaţilor se regăsesc în sectorul terţiar (64,1%), urmat de sectorul secundar (industrie şi construcţii – 33,5%) și sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit – 2,4%).

Cele mai multe femei sunt angajate în sistemul de sănătate și cel de asistență socială

Activitățile economice în care salariații femei au deţinut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistenţă socială (80,2%), învățământ (73,5%), intermedieri financiare și asigurări (70,0%), hoteluri și restaurante (61,3%), administrație publică (59,7%), activităţi de spectacole, culturale și recreative (59,6%), alte activităţi de servicii (55,0%), respectiv comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (52,8%).

Comparativ cu anul precedent, s-au înregistrat creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor în construcții, industrie prelucrătoare, hoteluri și restaurante, comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, informații și comunicații, activităţi de servicii administrative și activităţi de servicii suport, transport și depozitare, activităţi profesionale, ştiinţifice și tehnice, respectiv în sănătate şi asistenţă socială.

Ușoare scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au observat doar în administrația publică, industria extractivă, respectiv în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat.

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2023 a fost 5.677.3 milioane de persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 70.200 persoane, din care 36.600 persoane au fost salariaţi femei.

În concluzie, piața muncii din România se confruntă cu o serie de provocări, printre care diferențele semnificative dintre salarii, discriminarea salarială între femei și bărbați, și discrepanța semnificativă a salariilor între diverse regiuni ale țării. Cu toate acestea, se înregistrează și creșteri salariale și o creștere a numărului de salariați, ceea ce sugerează o evoluție pozitivă a pieței muncii românești.