Creșteri semnificative ale salariilor deputaților și senatorilor conform noii legi a salarizării
Deputății și senatorii sunt principalii beneficiari ai noii legi a salarizării aflată în proiect, care prevede majorări salariale importante pentru următorii ani, ce se situează între 5.000 și 7.000 de lei lunar. Pe lângă creșterea indemnizațiilor, aleșii își vor majora veniturile și prin alte surse instituționale aferente mandatului parlamentar.
Conform unui material publicat recent de Libertatea, venitul lunar brut al unui șef de Cameră sau Senat ar urma să ajungă în 2031 la 30.750 de lei. Parlamentarii care nu ocupă funcții de conducere vor beneficia și ei de majorări consistente: indemnizațiile brute vor crește de la 18.720 lei în prezent la 24.600 lei în 2031. Creșterile sunt prevăzute a fi progresive, aplicate treptat până la această dată.
În prezent, șefii celor două Camere beneficiază de un salariu brut de 23.920 lei, conform legii salarizării aflate în vigoare, iar deputații și senatorii fără funcții de conducere încasează 18.720 lei. Noua lege schimbă aceste praguri și le ridică semnificativ în timp.
Venituri suplimentare provenite din cabinetele parlamentare
Indemnizațiile lunare nu reprezintă singurele venituri ale parlamentarilor. Potrivit Legii 96/2006, deputații și senatorii primesc lunar, din bugetele Camerei Deputaților și Senatului, sume forfetare pentru cheltuieli de organizare și funcționare a birourilor parlamentare din circumscripțiile electorale. Valoarea acestor sume este stabilită prin hotărârile birourilor permanente reunite ale celor două Camere, în funcție de resursele bugetare, dar nu poate fi mai mică de o indemnizație și jumătate brută a parlamentarului.
Astfel, în prezent, minimum pentru cabinetele parlamentarilor fără funcții este de 28.080 lei lunar, iar pentru președinții de Senat sau Cameră 35.880 de lei. Din aceste sume, jumătate sunt decontate în baza unei declarații pe propria răspundere.
Potrivit proiectului noii legi, la termenul de 2031, un șef al Camerei Deputaților sau al Senatului ar putea beneficia de aproximativ 46.000 lei lunar pentru cabinetul parlamentar. Circa 28.000 lei din această sumă ar fi justificați tot prin declarație pe propria răspundere.
Deputatii și senatorii fără funcții de conducere ar putea primi sume forfetare pentru cabinete în valoare de aproximativ 37.000 lei în 2031, cu o jumătate din sumă justificată prin declarații pe răspundere. Aceste alocări sunt sume nete, neimpozabile, reprezentând un beneficiu aparte față de indemnizațiile lunare.
Cazarea și diurna parlamentarilor, menținute în noua lege
Proiectul noii legi a salarizării menține pentru parlamentari dreptul de a primi bani de la stat în scopul acoperirii cheltuielilor de cazare. Această facilitate se aplică deputaților și senatorilor care nu au o locuință în București sau în județul Ilfov, împreună cu partenerii lor de viață.
Conform calculelor făcute de Libertatea, suma medie acordată în prezent pentru cazare este de circa 4.200 lei pe lună pentru deputați, însă surse parlamentare indică faptul că această sumă ar ajunge la 5.000 lei, stabilită de conducerea Camerei Deputaților. Ca și în cazul cabinetelor parlamentarilor, plata pentru cazare se face pe bază de declarație pe propria răspundere.
În plus, aleșii mai primesc și o diurnă zilnică, a cărui cuantum este determinat de conducerea forului legislativ din care fac parte. Până la modificările legislative din anul precedent, această diurnă era calculată ca 2% din indemnizația brută zilnică a parlamentarului.
Stadiul adoptării legii salarizării și următorii pași
Parlamentul României se reunește în sesiune extraordinară între 27 și 31 iulie, perioadă în care vor fi dezbătute mai multe proiecte de lege esențiale pentru accesarea fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Fiecare dintre aceste inițiative legislative reprezintă reforme obligatorii, iar neadoptarea lor ar putea determina pierderi de sute de milioane de euro pentru România.
În această sesiune, conform informațiilor obținute de Libertatea, proiectul noii legi a salarizării nu va fi introdus pe ordinea de zi. Motivele invocate includ necesitatea unor consultări suplimentare cu sindicatele reprezentative și organizarea unei runde de negocieri între partide pentru a asigura consensul politic privind textul final al proiectului.
Un calendar orientativ indică faptul că adoptarea noii legi a salarizării ar putea avea loc în cadrul unei sesiuni extraordinare separate, programate pentru mijlocul lunii august, când proiectul va fi din nou supus dezbaterii parlamentare și aprobării finale.
Prezentul proces indică un ritm prudent în adoptarea noii reglementări salariale, în timp ce creșterile importante prevăzute în proiect pun în evidență o orientare clară către sporirea veniturilor aleșilor prin multiple componente, dincolo de indemnizația tradițională. Impactul acestor modificări va afecta semnificativ structura financiară a remunerației parlamentarilor în următorul deceniu.
