Salariile cresc, dar ne simțim tot mai săraci: De ce?

România se confruntă cu o creștere a salariilor, dar în același timp, mulți români se simt tot mai săraci. De ce există această discrepanță între creșterea economică și percepția populației?

Conform datelor transmise de Institutul Național de Statistică, salariile în România au crescut cu aproape 15% între iulie 2023 – iulie 2024, în timp ce inflația a fost de 5.4% în aceeași perioadă. Cu toate acestea, un sondaj IRES arată că jumătate dintre respondenți consideră că trăiesc mai rău decât acum 10 ani.

De ce se simt românii atât de pesimiști, chiar dacă salariile cresc?

O explicație ar putea fi diferența dintre creșterea salariilor și inflația. Deși salariile au crescut, creșterea a fost mai lentă decât inflația în anumite sectoare, cum ar fi transporturile pe apă, extracția cărbunelui, activitățile de editare, silvicultura și exploatarea forestieră, agricultura, alte activități extractive și cercetare-dezvoltare. Astfel, salariații din aceste sectoare au pierdut din puterea de cumpărare.

Un alt factor important este percepția populației cu privire la prețuri. Chiar dacă salariile cresc, mulți români simt că prețurile au luat-o complet razna, mai ales în domeniile alimentare, energie și combustibili. Această percepție este alimentată și de fenomenul “shrinkflation”, unde producătorii scad cantitatea de produse, dar mențin prețul, oferind astfel o cantitate mai mică de produs pentru aceeași sumă de bani.

În plus, creșterea ratelor bancare a contribuit la îngreunarea situației financiare a populației. Capacitatea populației de a-și achita ratele la bănci s-a deteriorat, arată Raportul asupra stabilității BNR, din cauza creșterii dobânzilor contrabalansate doar parțial de creșterile salariale.

Calitatea produselor, un alt factor de îngrijorare

Românii se confruntă cu o altă problemă: calitatea produselor și serviciilor pare să scadă, în timp ce prețurile cresc. Această tendință este observată în diverse domenii, de la tehnologie și electronice, la îmbrăcăminte și produse alimentare.

Experții susțin că “cultul consumerismului” a inaugurat o eră a produselor prost făcute, proiectate să se strice rapid, forțând consumatorii să cumpere înlocuitori la intervale de timp din ce în ce mai scurte.

Piața muncii, o imagine contradictorie

Piața muncii din România prezintă o imagine contradictorie. Pe de o parte, companiile se luptă să recruteze angajați bine pregătiți, oferind salarii mai mari și diverse beneficii. Pe de altă parte, angajații sunt tot mai nemulțumiți de salariile lor, care nu țin pasul cu inflația, iar mulți dintre ei sunt în căutarea unor noi locuri de muncă.

Această situație poate fi interpretată ca o dovadă a faptului că angajații devin din ce în ce mai pretențioși, cerând salarii mai mari și condiții mai bune de lucru. Pe de altă parte, poate fi interpretată ca un semn al nemulțumirii populației față de evoluția economică și socială.

Percepția inflației, o chestiune de priorități

Impactul inflației asupra populației este diferit, în funcție de veniturile și prioritățile fiecăruia. Un studiu transmis HotNews arată că cei mai săraci 10% dintre români resimt o rată medie estimată a inflației cu aproape 1,4 puncte procentuale peste rata inflației generale, din cauza alocării unei proporții mai mari din veniturile lor pentru achiziționarea de produse alimentare, băuturi nealcoolice și energie.

Avem mai multă bogăție, dar și mai multe datorii

Datele Băncii Naționale arată că bogăția populației, măsurată prin avuția netă, a crescut la mijlocul anului trecut cu peste 10%. Totuși, avuția netă/PIB din ultimii 10 ani arată o imagine mai puțin optimistă, sugerând că creșterea bogăției populației este influențată de creșterea prețurilor și a datoriilor.

Activele imobiliare reprezintă o parte importantă din bogăția netă a populației, iar creșterea prețurilor imobiliare a contribuit la creșterea averii nete. Totuși, creșterea prețurilor imobiliare a condus și la creșterea costului vieții, îngreunând accesul la locuințe pentru o parte din populație.

Oamenii au bani, dar preferă să-i țină la saltea

Deși există o creștere a salariilor, o parte din populație alege să-și țină banii la saltea, în loc să-i investească în economie. Această tendință se datorează neîncrederii în sistemul bancar și în viitorul economiei, precum și dorinței de a se asigura împotriva unei posibile crize financiare.

Creșterea banilor ținuți la saltea arată o lipsă de încredere în sistemul bancar și o dorință de a controla mai bine propriile finanțe. Această tendință poate avea implicații negative asupra economiei, reducând investițiile și creșterea economică.

Concluzie

Românii se confruntă cu o serie de provocări economice, de la inflație la creșterea ratelor bancare și scăderea calității produselor. Deși salariile cresc, mulți români se simt tot mai săraci, din cauza impactului inflației asupra puterii de cumpărare și a creșterii costului vieții. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri pentru a combate inflația, a stimula creșterea economică și a oferi populației un nivel de trai mai bun.