Discursul rectorului UMFST “G.E. Palade” Târgu Mureș, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei
Promoția 2024 a acestei Universități aduce în fața dumneavoastră absolvenții din cele 7 facultăți, reprezentând 35 de programe de licență și 27 de programe de masterat. Astăzi stau aici, în mijlocul d-voastră și vor pleca din Universitate 2.057 de studenți absolvenți dintre care 1.527 sunt absolvenți ai programelor de studii de licență și 530 sunt absolvenți ai programelor de studii de masterat. Pentru efortul pe care l-au făcut în toți acești ani de studii, pentru capacitatea de a izbândi, de a-și urma visul și de a-l îndeplini în cele din urmă, vă rog, ca în fiecare an, cu ocazia absolvirii, pe toți, cei din tribune și cei din apropierea mea, părinți, profesori și invitați, să vă ridicați în semn de prețuire și să-i aplaudăm cu toții pe acești frumoși absolvenți!
Devenirea voastră vă aparține nu doar vouă ci și celor care v-au fost aproape în toți acești ani. Unii dintre ei sunt astăzi aici, alții sunt departe, unii poate nu mai sunt printre noi. Pentru părinții voștri, pentru profesorii voștri, pentru toți cei care au contribuit în vreun fel ca astăzi voi să fiți aici, frumoși și fericiți, vă rog și pe voi, dragi absolvenți ca, în semn de recunoștință și respect, să vă ridicați și să îi aplaudați, uitându-vă către ei, în jurul vostru!
Astăzi, în acest moment unic al vieții voastre, vreau să încerc să vă duc într-o călătorie printre stele, alături de invitatul nostru special, pentru că însăși călătoria voastră este una stelară. În vasta întindere a universului, stelele fascinează de multă vreme omenirea, servind drept faruri de inspirație și simboluri ale căutării noastre pentru cunoaștere. Procesul de învățare, la fel ca și studiul stelelor, este o călătorie prin necunoscut, o călătorie care necesită curiozitate, perseverență și deschidere către minunile care se află dincolo de percepția noastră imediată.
Una dintre cele mai strălucitoare constelații de la marginea Căii Lactee este constelația Cassiopeia. Asterismul ei în formă de W – W-ul ceresc, o simbolizează pe trufașa regină Cassiopeia care a atras mânia zeilor prin frumusețea ei, afirmând că ar fi mult mai frumoasă decât nimfele din mare.
Astăzi voi sunteți cei mai frumoși și mai deștepți dintre absolvenții din România anului 2024!!
Cele 5 stele, cele mai luminoase din constelație, vi le transmit astăzi ca să vă lumineze devenirea, vouă, promoției de 5 stele.
Prima dintre ele este căutarea cunoașterii
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au privit stelele cu un sentiment de uimire și curiozitate. Primii astronomi, privind în sus la cerul nopții, au văzut nu doar puncte de lumină, ci o tapiserie de povești, mituri și răspunsuri potențiale la cele mai mari mistere ale vieții. În mod similar, procesul de învățare este condus de o curiozitate nesățioasă, o dorință de a înțelege lumea și locul nostru în ea. Așa cum stelele au determinat civilizațiile timpurii să dezvolte astronomia, navigația și calendarele, căutarea cunoașterii ne determină să punem întrebări, să căutăm răspunsuri și să depășim limitele a ceea ce știm.
A doua dintre ele este frumusețea descoperirii
Descoperirea de noi stele, galaxii și fenomene cosmice este asemănătoare cu revelațiile pe care le experimentăm în propriile noastre călătorii de învățare. Fiecare nouă bucată de cunoștințe, fie că este o descoperire științifică sau o perspectivă personală, se adaugă la mozaicul complicat al înțelegerii noastre. Frumusețea descoperirii constă nu numai în achiziția de noi informații, ci și în procesul de explorare și în sentimentul de mirare care însoțește fiecare revelație. În timp ce astronomii privesc prin telescoape pentru a descoperi secretele stelelor îndepărtate, cursanții se adâncesc în cărți, experimente și experiențe pentru a dezvălui misterele subiecților lor.
Puține lucruri sunt perfecte de la început și nimeni dintre noi nu a atins perfecțiunea deși tindem spre ea. Nu confundați însă progresul cu perfecțiunea așa încât urmăriți progresul nu perfecțiunea. Perfecțiunea, chiar și una relativă, va veni în timp! Și chiar dacă unii consideră sfera ca fiind forma perfectă, vă mărturisesc că prefer stabilitatea cubului!
Există o expresie în latină: per aspera ad astra – pe căi aspre/anevoioase, către stele, atribuită lui Seneca cel Tânăr – originalul este însă: nu există o cale ușoară de la pământ spre stele. Ori de câte ori se ridică un obstacol care pare să blocheze calea înainte, în realitate, obstacolul are o funcție esențială: ne forțează sau forțează umanitatea să genereze mai mult – mai multă putere, mai multă energie, mai mult spirit.
Veți trăi bucuria succeselor și veți deconta insuccesele care fac parte și ele din viață. Ambele vi se vor datora vouă, în totalitate. Diferența între incidența unora sau a altora va veni din modul în care le veți înțelege pe fiecare dintre ele. Dacă veți ști că ceva este important, va trebui ca voi să căutați și să găsiți o cale; dacă aceasta nu există, poate veți proceda precum Hannibal: “dacă nu găsim un drum, vom construi unul”.
Unii spun că drumurile fără obstacole nu duc, probabil, nicăieri. De cele mai multe ori cred că este așa. Trebuie să știți însă că dacă nu veți avea forța să croiți un drum, veți avea tentația de a găsi o scuză sau o explicație, de regulă, la alții. Iar orice amânare nu este decât o ocazie pe care o veți pierde fără a avea garanția că ea va reveni sau că nu o va folosi altcineva între timp.
A treia dintre ele este puterea perspectivei
Una dintre cele mai profunde lecții pe care o învățăm de la stele este importanța perspectivei. Din punctul de vedere al Pământului, stelele apar ca puncte minuscule, sclipitoare, dar sunt entități masive și complexe care ard la milioane de kilometri distanță. Această realizare poate fi umilitoare și iluminatoare, amintindu-ne de locul nostru mic în marea schemă a universului. În învățare, adoptarea unei perspective mai largi ne permite să vedem conexiuni între ideile disparate, să înțelegem contextul mai larg al cunoștințelor noastre și să apreciem diversitatea perspectivelor care ne îmbogățesc înțelegerea. Studiul stelelor ne încurajează să gândim dincolo de împrejurimile noastre imediate și să luăm în considerare vastele posibilități care se află dincolo.
Viața reală nu se desfășoară pe module și nici măcar pe semestre. Toate examenele pe care le veți da vor fi examene sumative și puține dintre acestea le veți mai putea repeta. Carpe diem, ne spunea Horațiu! Trăiește clipa! Bucură-te, apucă, folosește! Dar și aici este un adagio în versul original, deseori ignorat: “Trăiește clipa de azi și fii cât mai puțin încrezător în ziua de mâine!”
A patra dintre ele este interconexiunea cunoașterii
Așa cum stelele sunt interconectate în interiorul galaxiilor, la fel și cunoștințele sunt interconectate între discipline. Studiul stelelor, de exemplu, nu se limitează la astronomie; cuprinde fizica, chimia, matematica și chiar filozofia. Eminescu ne spunea: “La steaua care-a răsărit/E-o cale atât de lungă/Că mii de ani i-au trebuit/Luminii să ne-ajungă.”
Această abordare interdisciplinară reflectă modul în care învățarea necesită adesea integrarea perspectivelor din diverse domenii pentru a forma o înțelegere coerentă. Recunoașterea interconexiunii cunoștințelor ne încurajează să gândim holistic, să apelăm la mai multe surse de informații și să apreciem complexitatea și bogăția subiectelor pe care le studiem.
Viitoarea putere care va guverna lumea eu sper că va fi puterea soft – capacitatea de a coopta mai degrabă decât a constrânge. Ea folosește cultura, valorile, în care “credibilitatea este cea mai rară resursă” și cred că motorul acestui deziderat este inovația de care am încercat să vă “îmbolnăvim” pe parcursul parcursului vostru academic. Nu vă opriți din explorarea acesteia, poziționați-vă de fiecare dată în interiorul ei.
În sfârșit, a cincea este faptul că această călătorie – călătoria învățării, a cunoașterii, este o călătorie pe tot parcursul vieții, ca și studiul stelelor.
Chiar dacă descoperim noi perspective și facem descoperiri inovatoare, rămâne o întindere infinită de necunoscute care așteaptă să fie explorate. Acest sentiment de descoperire perpetuă oglindește esența învățării pe tot parcursul vieții – un angajament de a ne extinde continuu orizonturile, de a ne pune sub semnul întrebării presupunerile și de a căuta noi înțelegeri. Așa cum astronomii continuă să cerceteze adâncurile spațiului, și voi trebuie să îmbrățișați călătoria învățării ca un proces dinamic și continuu.
Dimensionați-vă însă realist așteptările. Nu veți fi angajați de la început pe post de director. Este adevărat că nu întotdeauna șefii sunt mai buni decât subalternii și de aceea va trebui să îi depășiți. Și astfel veți deveni, probabil, și voi șefi, cândva. Pe care însă vă vor depăși apoi, altcândva, alții.
Astăzi vă începeți zborul spre o altfel de libertate! Veți avea de fiecare dată două opțiuni: de a pleca și de a sta. Freedom to move/freedom to stay! Nu vă grăbiți cu prima, cu plecarea: nici în profesie, nici în viața personală. Rămâneți în România! Gândiți-vă că, dacă în urmă cu 40 de ani, un român care vă va vorbi astăzi ca invitat de onoare, dintr-o țară mică, rătăcită, din spatele unei înfiorătoare cortine de fier, a ajuns de pe Pământ în spațiu, a atins cu privirea stelele ca nimeni dintre noi, a crezut în șansa lui de a atinge infinitul, astăzi voi plecați dintr-un loc diferit față de cel care era demult. Nu există limite dacă aveți dorințe, curiozități, pasiune și curaj.
Simpla prezență aici a atâtor oameni, dimensiunea acestui eveniment, dovedește cât sunteți de importanți. Toți au venit, toți am venit aici pentru voi! Părinții voștri din tribune, când veți suferi, vor suferi mai mult decât voi. Dar când vă va merge bine, într-un anume fel, ei vor continua să fie îngrijorați pentru că știu mai bine decât voi că acest bine nu ține toată viața. Și de aceea, aveți nevoie de o Stea Polară, de o stea care nu coboară niciodată sub orizont, care nu apune. Cassiopeia este constelația cea mai apropiată de Steaua Polară. Părinții, mai devreme sau mai târziu, vor pleca, din păcate, de lângă voi. Prietenii au și ei o dinamică variabilă și conjuncturală. Chiar și iubirile declarate ca fiind veșnice își pot avea răsăritul și apusul lor. O singură stea rămâne însă strălucitoare și neînșelătoare: profesia voastră – aceasta să devină Steaua voastră Polară. Nu vă va trăda și nu va apune niciodată!
Mă uit la voi și vă văd strălucind ca o constelație de stele în robele voastre. De fapt, în ciuda demonetizării din ultima vreme a acestui simbol, sunteți singurii care aveți dreptul, cu adevărat, să purtați robe alături de magiștrii voștri! Roba, așa cum vine ea din istorie, este simbolul performanței, al excelenței, al meritocrației. Roba este simbolul devenirii. Ea nu este finalul unei etape, ci finalul unui proces, este ceva care trebuie să se îmbrace o singură dată în viață, ca învățăcei, doar la terminarea facultății, AZI, nu altcândva. Nu întâmplător ea purta numele clasic de academic regalia, nu…kindergarten regalia! Astăzi, numelui vostru i se mai adaugă un nume, un titlu “nobiliar” al apartenenței la comunitatea UMFST. Nu sunteți pur și simplu absolvenți – este incomplet a spune astfel, ci sunteți absolvenți ai UMFST Târgu Mureș.
În dansul stelelor și în căutarea cunoașterii, găsim o reflectare a propriilor noastre călătorii intelectuale și personale. Studiul cosmosului luminează natura învățării, dezvăluind frumusețea descoperirii, puterea perspectivei, interconexiunea cunoașterii și călătoria de durată a explorării. În timp ce veți privi în sus, la cerul nopții, să vă identificați potențialul nemărginit care se află în fiecare dintre voi, de a învăța, de a crește și de a ajunge la stele – per aspera ad astra.
Să fiți mândri că astăzi și pentru totdeauna veți aparține acestei comunități de elită – UMFST Târgu Mureș!
E pluribus unum! Dintre multe una! Aceasta este promoția UMFST 2024!
Felicitări, dragi absolvenți!
