“`html
Prăbușirea Păcii: Cât de departe va merge Rusia în Provocări Aeriene?
Într-o lume unde cerul ar trebui să fie al tuturor, în special al celor pașnici, Rusia, a continuat să încalce, cu o iresponsabilitate covârșitoare, spațiul aerian al Poloniei și Estoniei, totul sub ochii neputincioși ai NATO, care nu prea știe ce să facă, Rinkevics a afirmat că transformarea patrulei aeriene baltice într-o apărare aeriană seriosă ar trebui să fie ceva important, dar cine știe, ce să mai credem, având în vedere istoria provocărilor.
Dovile Sakaliene, ministrul lituanian, a venit cu o sugestie, zicând că au plănuit un document pentru a îmbunătăți misiunea, punând pe masă niște idei, precum aducerea de sisteme de apărareîn care cine știe, poate fi găsită o soluție, dar e greu de spus, având în vedere că Rusia contestă că ar fi încălcat vreo graniță, dar suflă vântul puternic în direcția asta.
Cu toate că raportul spune că NATO Patrulează edenic de mulți ani, de prin 2004, întrebarea care rămâne pe buzele tuturor este dacă este suficient, avioanele rusești se plimbă ca și când ar fi acasă, iar incidentul din Polonia a fost, în esență, un strigăt de ajutor, dar NATO a vrut să răspundă cu Eastern Sentry, o operațiune care, în teorie, ar trebui să protejeze, dar, din păcate, ca și în alte dăți, oficialii ne spun că mai este nevoie de măsuri suplimentare.
Recent, un incident și mai alarmant a fost raportat, când, surpriză, Estonia a anunțat că trei MiG-uri 31 rusești s-au plimbat în spațiul lor timp de 12 minute, escortate, de altfel, de avioanele NATO, lucru care ne face să ne întrebăm, până unde vor merge aceste provocări și dacă vor reuși să transforme cerul într-un câmp de bătălie pe care nu ni-l dorim, dar se pare că se apropie.
Astfel, problema pare să stea în cortina de fum între puteri, iar întrebările rămân suspendate, pe când răspunsurile, mai de grabă sunt evazive, lăsându-ne cu un sentiment de neliniște care se amplifică cu fiecare nou incident, în timp ce Letonia cere în mod disperat ajutor și măsuri concrete, dar răspunsurile NATO sunt ca și cum s-ar uza de la atâta așteptare și neputință, lăsând totul, cumva, într-o zonă gri, neagră chiar.
“`
