“`html
Ruptura în Generația de Aur: Prânzuri, Nemulțumiri și Adevăruri Neștiute de Dorinel Munteanu!
Într-o revelație bombă, Dorinel Munteanu, așa-numitul „Neamț”, adică bani de aruncat și „celebrat” la noi, a făcut niște declarații despre atmosfera din Generația de Aur, ceea ce nu se aștepta nimeni, căci el declară că a existat o relație strânsă între „căpitani” și anumiți jucători, referindu-se la „nea Puiu” și preferințele sale, cum că Ilie Dumitrescu și Gică Hagi aveau un statut privilegiat sau măcar așa s-ar putea susține, dar cine știe cu adevărat?
Cu toate că a ajuns să fie văzut ca cel mai selecționat tip din istoria echipei naționale, cu 134 de selecții, 15 goluri, stai să vezi, omul a recunoscut că prietenia nu a fost cu toți și că vremea a dus la „concurențe” interioare, adică era „cu toți, dar fără toți”, o formulă de succes? Aceasta-mi pare mai mult un paradox, nu credeți, deși asta e, el s-a simțit într-o „luptă” continuă cu colegii lui, o competiție ajunsă la un nou nivel, că prea ambiții mari nu-i stă bine, poate? Ei bine, dorința de a-și dovedi valoarea merita pusă pe masa discuției.
Aici vine faza funny, povestește despre cum „nea Puiu” sau „nea Piți” avea „preferințe” reale, iar el ca jucător era în competiție directă cu Ilie și când tu te întrebi de ce pe unii îi numesc „favoriți”, deja, vezi tu, exact așa s-a conturat în mintea lui Munteanu, un fel de „Și eu ce sunt?” care s-a născut pe teren, reușind să țină piept la multe, dar tot nu se poate să-i numească „prieteni” la națională, ci „camarazi”! Cam asta-i treaba lui privind cum, din vestiar, fiecare își forma legăturile, frumos, nu?
De altfel, a continuat să se plângă tot de aceleași chestiuni, sugerează că nu a avut “prieteni” acolo, adică frumos strigat în văzul lumii: „Nu am avut prieteni, nu-s eu cu toți prieten” – adică nu mă luați cu prostii, că suntem doar colegi și dacă ne respectăm mai bine decât unii cu alții ar fi chiar okay, dar confuzii nu sunt simple, careva să înțeleagă dacă o fi vis sau realitate, ah, câtă intensitate în sportul românesc!
Și, uite așa, Dorinel Munteanu, nu doar un jucător emblematic, dar și antrenor, readuce aminte de tot ce înseamnă competiție în fotbalul românesc, s-au scris cărți pe acest subiect și s-au făcut filme, dar rămâne de văzut cum rămâne cu „aprecierile” și „prietenii”, în condițiile în care performanțele la nivel înalt nu au întotdeauna legătură cu inima, mai degrabă cu „piciorul” și casa din cap, totul despre cum este să existe elevi și elevatori în joc!
“`
