Datele furnizate de Institutul Național de Statistică, la solicitarea Radio Europa Liberă România, oferă informații cu privire la sprijinul militar acordat de România Kievului, subiect asupra căruia există un misteros tăcere la nivel înalt.
Conform datelor pentru 2022 și primele cinci luni ale acestui an, Romtehnica, compania de import-export a MApN, se situează pe primul loc în topul exportatorilor români în Ucraina. Pe locul al patrulea în 2021 și pe locul al zecelea în primele luni ale acestui an se află Romarm, compania producătoare de armament deținută de stat.
În plus față de aceste două mari companii, un alt nume notabil în topul exportatorilor români în Ucraina este filiala Romarm, „Uzina de produse speciale Dragomirești”, care ocupă locul al șaselea în clasamentul pe 2023. În cadrul acestei uzine, se fabrică muniții pentru artilerie, bombe de aviație, încărcături explozive pentru minerit sau detonări de suprafață și explozibili pentru uz militar sau poliție, conform informațiilor furnizate de Romarm.
Exporturi de drone în valoare de 56 de milioane de euro
Chiar dacă INS nu menționează valoarea exporturilor militare către Ucraina realizate de România anul trecut și în acest an, există detalii despre produsele exportate de statul român.
În 2022, în timpul izbucnirii războiului din Ucraina, România a exportat vehicule aeriene fără pilot în valoare de 432.450 de euro și cu o greutate de 762 de kilograme, conform datelor INS.
De asemenea, pe parcursul anului trecut, România a exportat în Ucraina părți de vehicule aeriene încadrate în categoriile comerciale de export „drone, nave spațiale, inclusiv sateliți, și vehicule de lansare suborbitale și spațiale” în valoare de 51.815.820 de euro.
Exporturile au continuat și în primele cinci luni ale acestui an, perioadă în care România a trimis către Ucraina drone în valoare de 4.239.810 milioane de euro, care au cântărit peste cinci tone, conform datelor INS. Astfel, totalul exporturilor din categoria „drone, nave spațiale, inclusiv sateliți și vehicule de lansare suborbitale și spațiale” atinge suma de peste 56 de milioane de euro.
Sursele Europa Liberă sugerează că exportul a fost efectuat cel mai probabil de către o companie sau mai multe cu acționariat privat, deoarece companiile de stat românești nu ar produce drone militare. INS nu menționează dacă aceste drone sunt de uz militar sau civil.
Pe lista INS se regăsesc și alte produse care ar putea fi folosite în scopuri militare. Mai exact, se menționează exporturi de produse din categoria „alte vehicule aeriene (de exemplu, elicoptere, avioane)”.
Secretomania oficialilor români
În timp ce alte state fac publică valoarea exporturilor și lista produselor incluse în sprijinul acordat Ucrainei, România a adoptat politica de a păstra secretul.
“Nu cred că este foarte bine să facem declarații publice ample despre ceea ce face o țară sau alta în această privință”, a răspuns pe scurt Klaus Iohannis atunci când a fost întrebat în aprilie 2022 ce sprijin militar trimite România vecinului său.
Această politică a tăcerii a fost menținută pe toată durata celor 19 luni de război. Fostul ministru de externe al României, Bogdan Aurescu, a refuzat să comenteze de trei ori consecutiv insistențele unui jurnalist de la BBC care dorea să afle ce sprijin a acordat România Ucrainei în timpul războiului, într-un interviu acordat în martie 2023.
Acesta și-a justificat decizia de a nu răspunde solicitărilor jurnalistului prin faptul că aceasta este politica guvernului român și consideră că este mai eficient să procedeze astfel.
