Descoperirea deosebită făcută de un român într-un câmp din Mureș este un subiect care aduce aminte de vremurile trecute. În urma găsirii, au fost aduse la lumină mai multe informații de către arheologi.
Descoperirea unui român pe un ogor întins din Mureș, amintirea unor vremuri îndepărtate
Un român care avea în posesie un scanner LiDAR a găsit ceva neobișnuit pe un câmp întins din Mureș. Aproape de satul Gâmbuț, a fost descoperit un mormânt care se pare că aparține unei căpetenii agatârșe. Locul a fost marcat cu o troiță realizată de un sculptor local.
Ioan Astăluș, artistul care a înfipt o cruce din beton adânc în pământ pentru a reține locul mormântului, a dorit să prevină atingerea acestei movile înalte, presupus a fi un tumul. Potrivit sculptorului, mormântul nu a fost încă studiat de către arheologi. El a mai menționat că cândva exista și un semn foarte vechi în același câmp.
„Gâmbuțul face parte din povestea fascinantă a agatârșilor, acei bărbați pictați cu aur. Mă gândesc cât de frumos era atunci, cum îi admirau femeile pe acei bărbați care străluceau.
Însemnul era sub un stejar, un stejar bătrân, care azi nu mai este, dar sigur rădăcinile lui au înconjurat această căpetenie ca niște brațe care îl prind și nu îl mai lasă de la sânul eternității.
Agatârșii sunt menționați ca fiind cea mai bogată și cea mai frumoasă civilizație care a existat. Cred că nu întâmplător cineva a dat ordin ca din arhivele Vaticanului să fie scoase cuvintele de agatârși, de civilizație agatârșă”, a declarat Ioan Astăluș conform Agerpres.
Sculptorul din Mureș a menționat și faptul că academicianul David Prodan a efectuat săpături la confluența localităților Gâmbuț-Ozd-Petrilaca, la câțiva kilometri distanță de mormântul marcat. Acolo s-a descoperit „cea mai veche necropolă agatârșă din Europa”.
Ce reprezintă civilizația agatârșă în realitate
Ioan Astăluș susține că civilizația agatârșă este o civilizație proto-dacică, adică sunt străbunicii dacilor, mult mai în vârstă decât se credea inițial. Acești strămoși au fost primii artiști ai umanității, iar se spune că Orfeu însuși avea origine agatârșă.
De asemenea, artistul mureșean a mai dezvăluit că acest trib misterios al Daciei nu se găsește doar în zona arcului carpatic, ci și în alte regiuni ale țării. În această comunitate dacică, bărbații se împodobeau cu aur și își tatuau chipul.
În conformitate cu adevarul.ro, femeile erau tratate egal în această societate. Istoricii susțin că acești strămoși își cântau propriile legi și venerau pe Apollo și Dionis. Primul care a vorbit despre populația agatârșă a fost Herodot, care a dezvăluit că acest trib a trăit în secolul V î.Hr. pe teritoriul actual al Transilvaniei.
Herodot povestea adesea despre o înfrățire între agatârși și sciți, legenda vorbind despre regele agatârșilor, fiul lui Heracle și al Echidnei.
