Românii susțin digitalizarea, dar se tem de ritmul lent al transformării
Teza: Sondajul recent realizat de AtlasIntel subliniază un sprijin puternic al românilor pentru digitalizarea serviciilor publice, dar evidențiază și o nemulțumire profundă față de viteza acestui proces, ceea ce sugerează o discrepanță între așteptările cetățenilor și realitatea administrativă.
Sprijinul românilor pentru digitalizare
Conform sondajului efectuat între 4 și 10 martie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 2.325 de respondenți adulți, majoritatea cetățenilor români se arată favorabili digitalizării serviciilor publice. Sociologul Barbu Mateescu a prezentat rezultatele care confirmă optimismul digital al populației. De exemplu, 82,3% dintre respondenți consideră că digitalizarea ar elimina cozile la ghișeu, un aspect foarte dorit de cetățeni care interacționează frecvent cu instituțiile statului.
Percepția critică asupra stadiului actual al digitalizării
Cu toate acestea, percepția despre stadiul actual al digitalizării în România rămâne critică. Un procent impresionant de 83,4% dintre respondenți afirmă că România este doar „puțin digitalizată” sau „parțial digitalizată”. Această nemulțumire este reflectată și în evaluarea ritmului transformării digitale, unde 86,6% dintre respondenți consideră că acesta este „lent” sau „foarte lent”. De asemenea, numărul celor care evaluează negativ stadiul transformării digitale a scăzut cu aproximativ 14 puncte procentuale, ceea ce sugerează o ușoară îmbunătățire în percepția generală.
Ritmul digitalizării nu corespunde așteptărilor
Românii percep digitalizarea nu doar ca o simplă modernizare tehnologică, ci ca un factor esențial în eficientizarea relației cu administrația. Conform sondajului, 79,1% dintre respondenți consideră că principalul beneficiu al digitalizării este câștigul de timp, eliminând necesitatea deplasărilor la ghișeu. Totuși, în ciuda acestui sprijin, există o frustrare majoră legată de ritmul lent al implementării acestor soluții. Aici, cetățenii nu resimt o coordonare eficientă din partea instituțiilor, ceea ce duce la o percepție de stagnare.
Utilizarea serviciilor digitale și satisfacția utilizatorilor
Majoritatea românilor au interacționat cu servicii publice online, 60,2% plătind taxe sau impozite online, iar 49,6% utilizând programări online pentru obținerea documentelor sau transport. Chiar și așa, aproape 30% dintre respondenți afirmă că au obținut acte sau documente de la primării și alte instituții pe cale digitală. Printre utilizatorii de servicii digitale, 70,9% se declară mulțumiți de interacțiunile online, ceea ce sugerează că, acolo unde digitalizarea este implementată, ea este apreciată.
Prioritățile de digitalizare ale românilor
Când sunt întrebați ce ar trebui digitalizat cu prioritate, românii indică mai ales aplicații care să le permită gestionarea documentelor personale (53,7%) și accesul online la dosarele medicale (50,3%). Aceste preferințe subliniază o dorință clară pentru o infrastructură digitală care să sprijine interacțiunea cu instituțiile statului și să faciliteze accesul la servicii de sănătate.
Temerile legate de digitalizare
În ciuda susținerii pentru digitalizare, românii își exprimă temerile legate de confidențialitate și securitatea datelor personale. 56,9% se tem de accesul neautorizat la datele personale, iar 51,3% menționează dependența de rețelele sociale ca o preocupare. Aceste temeri indică o nevoie urgentă de a construi o relație de încredere între cetățeni și stat în era digitală.
Contextul social mai larg al digitalizării
Studiul relevă și o nemulțumire socială mai amplă, cu 74,8% dintre români îngrijorați de corupția din instituțiile statului. 53,8% consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 71,1% afirmă că țara necesită schimbări majore. În această lumină, digitalizarea nu este doar o simplă modernizare, ci o parte integrantă a reformelor necesare pentru a îmbunătăți transparența și eficiența administrației publice.
Lansat în martie 2025, think tank-ul Edge Institute își propune să faciliteze transformarea digitală a României prin advocacy și proiecte strategice, subliniind importanța unei abordări coordonate și inclusivă în digitalizarea serviciilor publice.
