Românii sunt divizați: Sondaj INSCOP despre decizia CCR de a invalida candidatura Dianei Șoșoacă

Decizia Curții Constituționale de a invalida candidatura Dianei Șoșoacă la președinția României a stârnit controverse și a polarizat opinia publică. Un sondaj recent realizat de INSCOP Research a dezvăluit că românii sunt împărțiți în două tabere: 40% au o părere favorabilă despre hotărârea CCR, în timp ce 50% o consideră defavorabilă.

Sondajul, realizat la comanda cotidianului Libertatea, a inclus 1106 de persoane, reprezentative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Potrivit datelor obținute, 24.6% dintre români au o părere foarte bună despre decizia CCR de invalidare a candidaturii Dianei Șoșoacă, iar 15.7% o părere destul de bună. În total, 40,3% din populație are o părere favorabilă despre hotărârea Curții.

Pe de altă parte, 16.9% au o părere destul de proastă despre decizie, iar 34.6% o părere foarte proastă. Astfel, 51.5% din populație o consideră defavorabilă.

De remarcat că 1.2% nu au auzit despre decizia CCR, 5.5% nu știu sau nu pot aprecia, iar 1.5% nu răspund.

Care sunt motivele pentru polarizare?

Sondajul INSCOP a relevat diferențe semnificative de opinie în funcție de anumite caracteristici demografice și politice ale respondenților.

• Votanții lui Marcel Ciolacu, votanții PSD, persoanele cu vârsta peste 60 de ani și locuitorii din București sau din urbanul mic au o părere foarte bună sau destul de bună despre decizia CCR.
• Votanții Elenei Lasconi și ai lui George Simion, votanții AUR și ai PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară și locuitorii din rural au o părere foarte proastă sau destul de proastă despre decizia CCR.

Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research, a declarat: ”Decizia Curții Constituționale de invalidare a candidaturii Dianei Șoșoacă a împărțit societatea, 40% având o părere favorabilă, 50% având o părere defavorabilă, iar restul nu pot aprecia, nu au auzit sau nu răspund la întrebare. Polarizarea are implicații serioase asupra cursei prezidențiale, dar și asupra modului în care se raportează populația la fundamentele regimului democratic reglat prin legea fundamentală a țării. Această polarizare este cu atât mai relevantă cu cât ea are în centrul atenției o personalitate cu notorietate maximă și un grad foarte ridicat de neîncredere (aproximativ 80%). Altfel spus, deși doar 20% dintre români au încredere în Diana Șoșoacă, 50% evaluează negativ decizia de invalidare a candidaturii sale fie pentru că o consideră contrară regulilor democratice, fie din calcule și scenarii pe care le fac unii dintre votanții celorlalți candidați la alegerile prezidențiale în baza reacțiilor și dezbaterii publice”.

Motivarea deciziei CCR

Judecătorii Curții Constituționale au respins, sâmbătă, 5 octombrie, candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale, considerând că aceasta nu respectă valorile fundamentale ale României, garantate de Constituție, inclusiv apartenența la Uniunea Europeană și NATO.

În motivarea deciziei, judecătorii CCR au subliniat intenția declarată a Dianei Șoșoacă de a scoate România din NATO și Uniunea Europeană. Discursul public al acesteia a pus la îndoială angajamentele și valorile României consfințite în legea fundamentală.

Cu toate acestea, judecătoarea Iulia Scântei, propusă de PNL, a exprimat o opinie separată, considerând că motivele invocate de CCR sunt evaluări subiective ale opiniilor și faptelor Dianei Șoșoacă, depășind competențele Curții Constituționale.

Reacția Dianei Șoșoacă a fost vehemență, acuzând judecătorii CCR de interzicerea ilegală a candidaturii sale. Aceasta a reiterat poziția sa anti-UE și anti-NATO, argumentând că decizia CCR este o încălcare a libertății de exprimare și a dreptului la opozitie.

Decizia CCR de a invalida candidatura Dianei Șoșoacă a generat o dezbatere intensă în spațiul public, ridicând întrebări importante despre rolul Curții Constituționale în societatea democratică, despre libertatea de exprimare și despre limitele admisibile în discursul politic.