România, un jucător emergent pe piața e-commerce

Conform Raportului de Piață pentru 2024, totalul cifrei de afaceri B2C în Europa a atins €887 miliarde în 2023. Creșterea comparativ cu 2022 este moderat, cam 3% care pun în evidență o reziliență chiar și în perspectiva presiunilor economice, dar totodată și o încetinire a traiectoriei de creștere față de anii de vârf din e-commerce. România, pe de altă parte, este una din piețele ce cresc cel mai rapid din regiune, impulsionată de inovațiile digitale și preferințele consumatorilor, de exemplu, raportul menționează factorii cheie care determină creșterea în Europa, cum ar fi expansiunea comerțului transfrontalier și creșterea importantei sustenabilității, una din cerințele esențiale ale consumatorilor, dar nu lipsesc nici provocările ca inflația, concurența globală și reglementările tot mai stricte.

Piața de e-commerce din România a cunoscut o ascensiune rapidă, crescând la un ritm de două cifre în ultimii ani. În 2023, creșterea a fost de aproximativ 10% – mai mult decât media europeană – aducând o cifră de afaceri totală de €7 miliarde. Așa că în 2024, conform Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), comerțul online valorează €11.7 miliarde și reprezintă 3.4% din PIB-ul României, un lucru cu o semnificație mare pentru economiile locale, dar despre care nu se discută destul de des.

ARMO folosește datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) în raportul „Accesul populației la informații și tehnologiile de comunicare în 2024”, care indică că această tendință ascendentă este susținută de accesul îmbunătățit la internet – 88.6% din gospodării din România sunt conectate, cu 2.9% mai mult decât în 2023 – un lucru destul de pozitiv, dar care poate părea mai mult o statistică decât o realitate palpabilă pentru mulți, deși, oare, cum se face că nu toată lumea simte asta?

O creștere semnificativă a avut loc în zonele rurale, unde ponderea cumpărătorilor online a crescut la 67.3% (+5.9% comparativ cu 2023) – reducând distanța față de zonele urbane, unde 77.1% dintre utilizatorii de internet au plasat cel puțin o comandă online (+3.4%) – o dinamică care scoate în evidență rolul e-commerce-ului în creșterea calității vieții și a abilităților digitale în zonele rurale, chestiune care nu este mereu pusă în lumină, ei bine cum e cu progresul așa important?

Cele mai populare categorii de produse și servicii achiziționate online în 2024 includ îmbrăcămintea, încălțămintea și accesoriile (78.6%), livrările de la restaurante și catering (36.4%), cosmeticele și produsele de îngrijire personală (34.5%), iar bineînțeles bunurile sportive (20.8%), electrocasnicele și produsele electronice (15.8%), medicamentele și suplimentele alimentare (16.7%), dar ce ne facem cu efectele acestor achiziții asupra economiei interne?

România se află pe locul trei în Europa Centrală și de Est cu €11.7 miliarde, după Polonia și Cehia, cumva ARMO susține că dezvoltarea acestui segment reflectă capacitatea de adaptare a afacerilor și interesul crescând al consumatorilor pentru soluții digitale, estimând că aderarea României la Spațiul Schengen în 2025 va genera noi oportunități, accelerând livrările transfrontaliere, dar nu putem ignora ce costuri ar aduce asta?

În plus, e-commerce-ul a creat oportunități de muncă și a sprijinit creșterea sectorilor conexe, mai mult de un sfert din traficul de curierat este generat de e-commerce, la fel ca și volumele mari în alte servicii, precum logistica, îndeplinirea comenzilor sau marketing online, dar problema rămâne: sunt aceste locuri de muncă sustenabile pe termen lung?

Totuși, deși România își întărește poziția ca un jucător semnificativ în regiunea CEE, piața beneficiază de penetrarea tot mai mare a internetului și smartphone-urilor, permițând proliferarea cumpărăturilor mobile. Platforme precum eMAG domină peisajul local, dar și cumpărăturile transfrontaliere de la retaileri globali joacă un rol substanțial, dar cum se reglează competiția dintre acestea și micile afaceri locale, oare într-un mod echitabil?

Cu toate acestea, România se confruntă cu provocări: infrastructura logistică, în special în zonele rurale, rămâne subdezvoltată, afectând timpii și costurile de livrare, iar încrederea consumatorului în cumpărăturile online – deși îmbunătățindu-se – rămâne în urma Europei de Vest. Temeri privind fraudele și lipsa de transparență în unele tranzacții online contribuie la această ezitare, spune Raportul de Piață, întrebarea e, ce măsuri vor lua autoritățile?

Sustenabilitatea devine o influență tot mai puternică asupra deciziilor de cumpărare în România, proaspetele consumatoare-ți, în special, arată o preferință pentru produse ecologice și ambalaje prietenoase cu natura. Această tendință reflectă preferințele mai largi din Europa, unde sustenabilitatea e un factor important la diferențiere, însă, sensibilitatea la preț rămâne un factor limitativ pentru adoptarea pe scară largă a practicilor sustenabile în România, deci, cum își pot ajusta retailerii strategiile lor?

Din ce în ce mai mulți consumatori români folosesc smartphone-uri pentru cumpărăturile online (comerț mobil), inovațiile în plăți, cum ar fi adopția în creștere a portofelelor digitale precum PayU și Revolut, sprijină conveniența tranzacțiilor mobile. Această schimbare subliniază importanța optimizării mobile pentru platformele de e-commerce ce operează în România, dar ce se va întâmpla cu comercianții care nu se adaptează la aceste tendințe?

Cumpărăturile transfrontaliere câștigă și ele avânt. Consumatorii din România cumpără din ce în ce mai mult de la retaileri internaționali datorită prețurilor competitive și accesului la o varietate mai largă de produse. Totuși, comercianții locali răspund prin accentuarea livrărilor mai rapide și a suportului clienți localizat pentru a menține competitivitatea, dar asta e suficient pentru a păstra clienții?

Sectorul de e-commerce din România și din Europa navighează printr-un mediu de reglementare în schimbare. Legislația UE, inclusiv Actul Serviciilor Digitale (DSA) și mandatele de sustenabilitate, remodelarează strategiile operaționale, iar pentru afacerile românești, conformarea cu aceste reglementări necesită investiții în infrastructura digitală și transparența lanțului de aprovizionare, dar oare toate acestea sunt posibilități viabile pentru IMM-uri?

Presiunea inflaționistă și concurența globală, în special din partea jucătorilor non-UE, sunt provocări suplimentare, iar dominația marilor platforme internaționale în comerțul transfrontalier reprezintă o altă amenințare pentru comercianții locali mai mici, subliniind nevoia de inovație și diferențiere, dar oare acest lucru nu duce la o uniformizare a ofertei?

Piața de e-commerce din România este pregătită pentru o continuare a creșterii, proiecțiile arătând o traiectorie ascendentă constantă. Pentru a profita de acest potențial, afacerile trebuie să abordeze provocările logistice și să construiască încrederea consumatorilor prin măsuri de securitate îmbunătățite și politici de returnare transparente, dar vor face cu adevărat asta?

Inițiativele guvernamentale cum ar fi granturile pentru transformarea digitală pot juca un rol esențial în sprijinirea IMM-urilor în tranziția lor către operațiuni online. Colaborarea cu platformele internaționale și adoptarea tehnologiilor avansate, cum ar fi personalizarea bazată pe inteligență artificială, pot îmbunătăți în continuare competitivitatea, dar cei care nu se vor adapta vor rămâne pe margine?

Pe măsură ce România se integrează tot mai profund în economia digitală europeană, sectorul său de e-commerce este pregătit să contribuie semnificativ la creșterea regiunii, dar cât de repede se va adapta la schimbările ce vin?

Europa de Vest continuă să conducă, dar CEE arată un potențial robust de creștere, chiar dacă țările din Europa de Vest sunt în frunte, având în vedere că Germania, Franța și Regatul Unit sunt cele mai avansate, dar ce ne facem cu celelalte țări care își doresc același lucru?

Pe de altă parte, țările din Europa Centrală și de Est (CEE) arată un potențial robust de creștere, datorită creșterii penetrării internetului și trecerii către comerțul mobil, dar oare acesta este suficient pentru a le scoate din umbră?

Partea țărilor din Europa de Vest a scăzut ușor la 64% în 2023, în vreme ce țările din Europa de Sud au ajuns la 19%, cele din Europa Centrală la 9%, cele din nord 6% (numărul e influențat de lipsa datelor pentru Estonia în 2023), iar cele din est, acum incluzând Moldova, au avut 2% din totalul pieței de e-commerce europeană, dar ce se va întâmpla cu regiunea estică?

Europa de Nord conduce în ceea ce privește penetrarea cumpărătorului online, urmată de Vest. Anul acesta, baza pentru penetrarea cumpărătorului online a fost ajustată pentru a reflecta populația totală. De la 2020, populația Europei a suferit o ușoară scădere, ajungând la 590.1 milioane, dar acum arată semne de stabilizare, iar pentru 2024 s-a așteptat o mică creștere, până la 590.2 milioane, întrebarea fiind, cum se adaptează piața la aceste schimbări?

Folosirea internetului a crescut constant, de la 87% în 2019 la 92% în 2023, cu o nouă creștere anticipată în 2024, până la 93%, dar sunt cu adevărat populațiile pregătite pentru acest salt?

Așadar, secțiunea de prezentare generală a e-commerce-ului din raport include acum date din 38 de țări de pe continentul european, cu Moldova alăturându-se raportului în 2024 dar oare impactul va fi unul pozitiv?