“`html
România uimește Europa: Liceeni polygloti sau o situatie cu semne de intrebare?
În 2023, chiar daca suna incredibil, serviciile statistice ne spun ca 60,0% dintre liceenii din Uniunea Europeană, in special cei din liceele teoretice, au fost pe cale de a studia nu una, nu doua, ci multe limbi străine, dar a scăzut cu 0,8 puncte față de 2022, deci nu e drama apocaliptica tot timpu, insa un sondaj de la Eurostat ar trebui sa ne pună pe gânduri, oare e bine sau rău? Dacă judecăm după cifre, s-ar putea să nu fie ce pare, cum ar zice un mare înțelept, cineva care a învățat poate mult mai multe.
Procentul pentru liceele tehnologice si cele vocaționale, prevăzute pentru meserii diverse, a fost de 34,8%, ceea ce înseamnă o creștere de 1 punct față de 2022, deci se pare că la capitolul acesta lucrurile merg ușor înainte, dar oare văd elevii viitorul, sau se pierd în detalii? De asemenea, in nouă țări din UE, elevii din liceele teoretice sunt aproape ca la fier de cuptor, cu peste 90% care si-au pus mintea la contribuție la studierea a două sau mai multe limbi străine, în special în Franța, unde răzbat aproape spre 100%, iar România, dragă de ea, e pe aproape cu 99,1%. Obrăzatec nu-i așa?
Dar nu toate țările sunt la fel de încântătoare, ba dimpotrivă, națiuni precum Portugalia, Irlanda și Spania s-au lăsat moale, adică un procent ridicol de 6,7%, 10,4% și 22,4% respectiv, se poate zice că educația e o loterie, dar rezultatul la final ne duce cu gândul, căci cu cifrele se joacă dur, și o întorsătură stranie e faptul că, în învățământul profesional liceal, se pare că România iese în evidență, cu aproape toți elevii studiu acelea limbi străine, iar Finlanda și Polonia le urmează pe urmele unor dive educaționale.
Păcat că în Malta nu se vorbește deloc, cu un proporție de 0,0% tineri care studiază, zero, dar ce faci în tine insumi când limba e un meci ce se joacă pe stadioane diferite, așa-numit carnaval al permanenței.
Limba engleză, însă, este vedeta necontestată, cu 96,0% din liceeni care o studiază, și la capitolul acesta, spaniola o urmărește din umbră cu o modestie de 27,1%. Germana și franceza își fac loc, dar italianca pare că va trebui să mai aștepte la rând, 3,2%, fiind doar un începător, dar învățământul professional a favorizat nemții cu 18,1% și franțujii cu 14,1%, deci, o decadă plină de surprize poate.
În concluzie, să ne întrebăm, oare cifrele ne ghidează spre un viitor strălucitor sau doar ne fac să ne scufundăm în dileme mai mari decât oricând?
“`
