Vacanțele devin inaccesibile pentru mulți europeni: România conduce în Uniunea Europeană la numărul celor care nu-și permit o săptămână de concediu
Vacanțele de o săptămână departe de casă sunt din ce în ce mai mult un lux inaccesibil pentru o parte semnificativă a populației europene, arată datele recente publicate de Eurostat. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, cu aproape 6 din 10 cetățeni care nu dispun de resursele financiare necesare pentru o săptămână de concediu.
Statistici europene privind accesul la vacanțe de o săptămână
În anul 2025, numai 27,5% dintre cetățenii Uniunii Europene și-au permis să plece într-un sejur de șapte nopți, fie în interiorul țării, fie în străinătate. Această cifră reflectă dificultățile economice cu care se confruntă un număr tot mai mare de europeni în ceea ce privește accesul la vacanțe prelungite.
Conform Eurostat, procentajele privind incapacitatea de a-și permite o astfel de vacanță variază semnificativ între statele europene. România conduce clasamentul, cu peste 60% dintre cetățenii săi care nu pot susține financiar o săptămână de concediu. Aproape 51% dintre locuitorii Turciei se regăsesc în situația a nu-și putea permite o astfel de vacanță.
Surprinzător, în Italia, o țară membră a G7, peste 35% dintre cetățeni declară că nu au posibilitatea să plătească pentru un concediu de o săptămână departe de casă. La polul opus, țările precum Norvegia, Suedia, Finlanda, Țările de Jos și Danemarca înregistrează cele mai scăzute procente, cu doar 9% dintre cetățeni neputincioși financiar în a face o vacanță prelungită.
România în topul dificultăților economice legate de vacanțe
România a raportat în 2025 cel mai ridicat procental de cetățeni care nu au avut resursele financiare necesare pentru o vacanță de o săptămână. Potrivit datelor Eurostat, 61,4% dintre români susțin că nu și-au permis această opțiune. Grecia ocupă locul al doilea, cu 46,6%, iar Bulgaria și Ungaria se situează la același nivel, cu 39,1% fiecare.
Bugetul alocat de români pentru vacanțele din 2026 variază între 1.000 și 3.000 de lei. Din acest motiv, majoritatea celor care își permit să călătorească preferă destinații interne și concedii scurte, de câteva zile. Mulți români intenționează să nu plece deloc în concediu, subliniind în continuare dificultățile financiare cu care se confruntă.
Creștere alarmantă în Italia a numărului celor care nu-și permit vacanțe de șapte zile
Italia a înregistrat o creștere semnificativă în 2025 privind cetățenii care nu își pot permite o vacanță de o săptămână. Procentajul a urcat la 35,7%, în creștere cu 4,3 puncte procentuale față de anul precedent, când era de 31,4%. Această creștere reprezintă o schimbare alarmantă, având în vedere statutul Italiei ca membră a grupului G7.
În total, peste 21 de milioane de italieni s-au confruntat cu această problemă, evidențiind o dificultate economică gravă pentru o parte largă a populației, conform portalului italian de știri Eunews.it.
Trenduri pe termen lung în accesul european la concedii
Deși în intervalul 2024-2025 s-a putut observa o ușoară deteriorare a situației privind posibilitatea de a-și permite un concediu de o săptămână, analiza pe termen lung indică o îmbunătățire a accesului cetățenilor europeni la vacanțe.
În 2015, procentul celor care nu puteau susține o astfel de vacanță era de 35,2%, cu 7,7 puncte procentuale peste nivelul din 2025. Totuși, în termeni absoluți, peste 124 de milioane de europeni au fost nevoiți să renunțe la vacanțe din cauza costurilor ridicate.
Țările europene cu cea mai bună situație financiară pentru vacanțe
Luxemburg se remarcă la nivel european ca țara cu cel mai scăzut procentaj al cetățenilor care nu pot susține o vacanță de o săptămână, doar 10,6% aflându-se în această situație. Urmează Suedia, cu 12,4%, și Olanda, cu 12,8%, ceea ce reflectă o stare financiară mai bună a populațiilor din aceste state.
Aceste diferențe regionale și naționale indică clar disparitățile economice importante dintre statele membre UE și dintre țările europene în general, implicând diferențe semnificative în calitatea vieții și în posibilitățile cetățenilor de a accesa timpul liber și relaxarea prin călătorii.
