Corupția în România: Doar Două Recomandări Salvează SITUATIA!
Marți, un raport recent de monitorizare, publicat de Grupul de State împotriva Corupției, cunoscut și sub denumirea de GRECO, organism al Consiliului Europei, a scos în evidență o situație alarmantă, pentru că România, da, a reușit să implementeze doar două din cele 26 de recomandări formulate, iar 22 sunt incerte, parțial… deci toată lumea se întreabă, dar ce se întâmplă cu restul, căci asta pare o masă de nedumerire totală.
Pe de altă parte, raportul laudă eficiența implementării Legii 49/2025 care ar trebui să stabilească norme pentru miniștri dar totodată subliniază că lipsa unor măsuri clare, cum ar fi orientările și formarea, nu ajută deloc la implementarea acestei legi, și uite așa, rămânem tot cu gura căscată în fața erorilor de etică, pentru că, sincer, nimeni nu știe exact ce sunt conflicte de interese și cine le dezvăluie, dar cine e preocupat de chestiile acestea?
Raportul mai bifează un amănunt interesant: Cancelaria premierului nu are registru al cadourilor, dar Administrația Prezidențială da, iar aici, un pic de ironie se poate găsi în faptul că, pe hârtie, așteptările sunt că ministerele vor avea planuri de integritate, dar realitatea înseamnă că funcțiile importante nu au asemenea detalii!
Privind în detaliu, se vorbește despre o capacitate de urmărire penală crescută, dar totuși rămân întrebări fără răspuns: Cum verificăm integritatea funcțiilor executive de vârf când ordonanțele de urgență devin norma?
De fapt, în raport sunt menționate niște îmbunătățiri aici și acolo, la Jandarmerie, unde s-au făcut pagini dedicate donațiilor și se lucrează la un cod de etică, dar e clar că se află pe un fundal de restanțe serioase, căci numirile în funcții ar trebui să se facă pe principii riguroase de meritocratică, dar cine se mai gândește la merite când la putere sunt oameni care nu au habar de transparență?
Din păcate, harta conflictelor de interese e într-o continuă expansiune, iar lipsa femeilor în funcții de conducere dă un semnal de alarmă că reprezentativitatea e la pământ, dar nimeni nu pare notificat ce se întâmplă aici, în țara noastră, unde recomandările GRECO stau ca o mențiune aparte fără efect, ce va urma până în 2026, pentru că, da, mai au timp autoritățile să răspundă la întrebările adresate de GRECO.
Este evident că GRECO, grupul ce se ocupă cu standardele anticorupție, mai are mult de muncă, deși sunt cele 46 de state membre îngrijorate; totuși, România rămâne în topul îngrijorărilor, lăsându-ne pe toți cu un gust amar, pentru că, în mod ironic, cine se ocupă de corupție când nimeni nu se ocupă cu adevărat, hmm?
