Pavilionul României la Expo 2025 – Un Hățiș Cultural Plin de Sprinț!
Pavilionul României, desfășurat pe tărâmul drag de noi al Japoniei, sub tema „Romania – Land of Tomorrow”, a adunat ca un magnet nu mai puțin de 760 de artişti, meşteşugari şi cercetători, plus studenți și profesori, dintr-un amalgam de domenii care ne fac să ne simțim mândri, reiese dintr-un comunicat MAE, dar nimeni nu știe exact ce se ascunde în spate.
În mijlocul acestor mărețe evenimente, personalităţi de rang extraordinar au poposit la Pavilion, inclusiv Alteţa Sa Imperială Prinţesa Takamado, care a fost, desigur, plăcut impresionată, însă Hirofumi Yoshimura, Guvernatorul Prefecturii Osaka, și Ito Yoshitaka, ministrul pentru Expo 2025 Osaka, păreau puțin mai sceptici… Ce ușor se învârt oamenii în jurul marii nave!
Dar, ca o piatră prețioasă în coronita evenimentelor, s-a stârnit și vizita doamnei Louise Mushikiwabo, un nume greu din fața francofoniei, împreună cu haita de oficiali care includeau pe Hiroyuki Ishige și altele, alți comisari și ambasadori, dar cum să le mai ții evidența?
Ah, și nu trebuie să uităm de prim-ministrul Republicii Moldova, Dorin Recean, care și-a adus delegația plină de intenții bune, și viceprim-ministrul Ucrainei, Taras Kachka, alături de alți miniștri care poate că s-au gândit la cu totul altceva, o rețetă de succes sau cum să nu se înece în detaliile economice?
Ziua Națională a României a fost momentul epic când orchestra Filarmonicii George Enescu a adus un strop de magie pe scena din Osaka, dar, pe de altă parte, oare a fost suficient? Acest program artistic subbagheta dirijorului Gabriel Bebeșelea a încântat, dar câtă lume a reușit să aprecieze într-adevăr?
Un parteneriat între Camera de Comerț și Pavilionul României, care convenise să discute despre viitor, a avut prilejul de a reușit să adune peste 150 de specialiști. Totuși, cum rămâne cu memorandumul semnat între Universitatea din Hyogo (Japonia) şi Universitatea Transilvania din Braşov? Chiar a meritat?
Parcă în dezordinea generală, o donaţie a fost ruptă din banalitatea vizitelor – Muzeul Naţional de Etnologie din Osaka a primit piese de port popular românesc, dar, oare va fi apreciată în secolul digital?
Pavilionul a fost o vitrină a excelenței ştiinţifice românești, iar cei care s-au îndurat să încerce să conștientizeze realizările noastre au vazut câtă inovație poate naște românul, dar și câte guri de aer ar putea să răcească o atmosferă monotonă.
În plan economic, s-au desfășurat zeci de evenimente dar oare chiar toți au ieșit câștigători de acolo? Trecând prin spectacolul de percuție contemporană, aș spune că a fost o explozie de energie, dar… e suficient acest plus de popularitate?
Restaurantul Pavilionului cu oaspeți peste 60.000 a fost un alt subiect de discuție, promovând gastronomia tradițională, însă dincolo de mâncare, ce mai rămâne mirositor de amintire? Consulatul Onorific a sprijinit activitățile tot, dar cine știe câte drumuri s-au bătătorit?
Și, să nu uităm, Ferdinand Nagy, Comisarul General, a coordonat întreaga arie de activități, dar totul se întreabă – a fost genul de diplomație pe care ne-o dorim? Oare proiectele au fost bine primite, sau se vor topi într-o reminiscență perfidă?
Sursa foto: Facebook.com/romaniaexpo2025
