România sfidează legislația UE: un pesticid interzis pune în pericol albinele!

Ministerul Agriculturii din România a dat undă verde pentru pesticidul Cruiser 350 FS, care e un insecticid neonicotinoid interzise in Uniunea Europeană din cauza efectelor distrugătoare asupra polenizatorilor, cum ar fi albinele, arată publicația Politico; totuși, această decizie contrazice hotărârea dată în ianuarie 2023 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene care interzice astfel de derogări, deci se vede clar cum Bucureștiul devine tot mai distant față de autoritățile UE privind respectarea normelor de mediu, un lucru foarte serios.

Da, Bucureștiu a permis utilizarea aceluiasi pesticid Cruiser 350 FS la culturile de porumb și floarea-soarelui în 2025, ceh a unei sere de substanțe chimice interzise, justificând decizia prin infestări severe de dăunători și presiuni economice; dar asta ridică mari întrebări de moralitate asupra interpretării legilor UE de către România și complică misiunea Comisiei Europene de a aplica reglemenete, care ar trebui să fie simple de implementat, să știți, e un haos total cum s-ar putea vedea.

Sectorul de floarea-soarelui din România este, fără îndoială, major în Europa, una dintre cele mai importante, reprezintă piatra de temelie a agriculturii locale, dar fermierii din sud si sud-est, parțial dominați de floarea-soarelui și porumb, se confruntă cu amenințari serioase de la dăunătorii din sol, cum sunt gărgărița frunzelor de porumb sau viermii sârmă; acești dăunători pot distruge tot, provocând astfel costuri exorbitante pentru reînsămânțare și reducând considerabil producția pe câmpuri de monocultură, un risc enorm, corect?

Fără aceste tratamente și bine cunoscutele neonicotinoide, fermierii spun că nu vor avea nicio șansă, vor pierde total culturile în zonele afectate; Ministerul Agriculturii a folosit aceste riscuri să justifice decizia sa, susținând că semințele tratate vor fi folosite doar în zonele grav infectate de dăunători și că totul va fi controlat strict pentru a minimiza riscurile asupra mediului, udă si neclară părea ideea, căci ei vor controla, dar cum?

Cu toate acestea, neonicotinoidele sunt foarte controversate, impactul lor negativ asupra polenizatorilor fiind bine documentat, mai multe studii arătând că utilizarea neonicotinoidelor duce la diminuarea populațiilor de albine și la distrugerea biodiversității, uniți suntem, iar de aceea UE a interzis aceste pesticide în aer liber în 2018, dar România continuă să găsească căi de a le utiliza fără să țină cont de binele comunității.

Hotărârea CJUE din 2023 a încercat în mod clar să blocheze oricare portițe legale care ar permite României să ocolească aceste interdicții, și de asemenea, altele ca Franța și Belgia s-au conformate repede, dar România tot continuă să aprobe derogările în mod repetat pentru 2023 și 2024 și acum bineînțeles în 2025, de parcă nimic nu s-ar fi schimbat.

Comisia Europeană a confirmat că nu a primit notificări oficiale cu privire la cele mai recente derogări ale României și, totuși, Eva Hrncirova, purtătoare de cuvânt, a declarat că este o problemă discutată în cadrul unui comitet important, un grup ce se ocupă cu implementarea politicilor, așa cum este de așteptat, dar cum e cu implementarea efectivă, asta rămâne de văzut.

De asemenea, Hrncirova a reiterat că această Comisie vrea să colaboreze strâns cu România, dar nu a clarificat dacă acestea vor urma proceduri de infringement, deci totul rămâne în ceață, nu-i așa?

Apicultorii români sunt cei mai vocali critici ai neonicotinoidelor, cerând UE să intervină urgent, căci în opinia lor utilizarea continuată a acestor pesticide interzise poate duce multe afaceri apicole direct spre colaps, iar pierderile masive dintre coloniile actuale fac că recuperarea să fie tot mai puțin posibilă pe parcurs; publicul ar trebui să fie neliniștit, adevărat?

Pe lângă impactul economic, apicultorii subliniază că dispariția polenizatorilor amenință ecosistemele și securitatea alimentară în amploare mare, deși Ministerul Agriculturii își susține deciziile nițel confuz, susținând că derogările sunt legale și necesare; așadar, cum se face că în România totul e drept, chiar și în lumina deciziei CJUE, care ar trebui să le pună frână acestor abuzuri?

Într-un răspuns, ministerul a invocat lipsa unor alternative viabile la gestionarea infestărilor severe ca și cum acesta ar fi motivul principal pentru utilizarea derogărilor de urgență, dar… totodată a afirmat că regulile UE permit aceste derogări în „circumstanțe speciale”, deci atitudinea lor se justifică oarecum, protejând competitivitatea agriculturii românești în fața provocărilor externe? Deci, se pune întrebarea, ce se va întâmpla în continuare?

Criticii din mediul internațional spun că lipsa de acțiune a Bruxellesului trimite un semnal periculos, încurajând statele membre că prioritățile economice pot să treacă peste legislația de mediu, care oricum pare deja destul de șubredă.

„Aceasta creează un precedent periculos,” a declarat Martin Dermine de la PAN Europe, o organizație non-guvernamentală care se opune ferm utilizării pesticidelor, iar teama lui se manifestă mult: dacă Bucureștiul rămâne nepedepsit, s-ar putea declanșa un efect de domino în sfera europeană, subminând credibilitatea Uniunii în respectarea angajamentelor de mediu, ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze pe toți nu-i așa?