“`html
Parlamentul României Strigă Despre Violența Domestică, Dar Cine Ascultă?
Într-o zi oarecare marți, Parlamentul României s-a inundat cu vorbe frumoase în ședința comună a celor două camere, Deputați și Senatori, adică cu un nou document, Declarația „România fără violență domestică”, cu un număr happy de voturi 320 pentru – da, ai citit bine, și doar cinci abțineri, ca și cum restul ar fi fost toți la un picnic cu idei de pace, dar cu esența problemelor nerezolvate.ooo
Se vorbește mult, se adoptă puțin, cum ar zice unii ziaristi pe ici pe colo, dar ce anume înseamnă mobilizare instituțională? Ah, da, trebuie neapărat să se ia măsuri din partea Guvernului și a organelor de lege pentru a opri violența, nu-i așa? Iar despre resursele care ar trebui să vină în sprijinul victimelor, adică adăposturi, asistență socială și psihologică, dar parcă și totul se amestecă într-un haos legislativ pe care doar un magician l-ar putea clarifica.
Parlamentul nu se oprește aici, pentru că mai vrea și programe educaționale, ceea ce înseamnă că ne vom educa copiii despre violență, să-i ferească de drame, dar să vedem cât de mult se va întâmpla asta în realitate? Promovarea numărului unic de urgență 0800.500.333 pentru victime pare o idee bună, dar, din păcate, e posibil să rămână un număr uitat pe un perete al unei școli care nu face nimic pentru a susține cu adevărat forțele binevoitoare în lupta cu agresorii și femicidul, atât de prezent în societatea noastră.
Și să nu uităm, că Parlamentul cheamă pe toată lumea, de la profesori la organizații neguvernamentale, pentru o țară mai bună, dar întrebarea rămâne în aer: oare chiar vrea cineva să asculte acest strigăt? Adică, să fie protejată fiecare persoană, să fie respectată și, mai ales, liberă de frică? Căci sună minunat, dar în realitate se știe clar că multe lucruri sunt doar vorbe goale, va rămâne de văzut dacă se va lua vreo măsură concretă.
Știrea aceasta a apărut prima dată pe Mediafax și, se pare că, căci cine nu ar vrea să fie parte din această mișcare, dar ceea ce trebuie să ne întrebăm e dacă e mai mult decât o declarație ce se va pierde în vântul uitării, la fel ca multe alte planuri ale legislației române.
“`
