Creșterea vârstei de pensionare în Europa: România în prim-planul schimbărilor majore
Vârsta de pensionare în Europa va crește semnificativ în următoarele decenii, iar România se situează printre țările cu cele mai mari modificări preconizate, în special în cazul femeilor, conform raportului “Pensions at a Glance 2025” publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) și relatat de Euronews.com.
Creșteri notabile în România pentru ambele sexe
În prezent, femeile din România se pensionează la 62 de ani și două luni, însă până în anul 2060 vârsta lor de pensionare se va majora la 67 de ani. Aceasta reprezintă o creștere cu aproximativ 4,8 ani, una dintre cele mai mari din Europa. Bărbații români, care se pensionează în prezent la 65 de ani, vor întâmpina o creștere de doi ani a vârstei de pensionare, ajungând și ei la pragul de 67 de ani.
Acest fenomen de egalizare a vârstei de pensionare între femei și bărbați devine tot mai frecvent în statele europene. În Uniunea Europeană, media vârstei de pensionare pentru bărbați este în prezent de 64,7 ani și va ajunge la 66,7 ani până în 2060. Femeile, care în prezent se pensionează la o medie de 64 de ani, vor avea o vârstă medie de pensionare de 66,4 ani. Aproximativ două treimi dintre statele europene vor majora vârsta de pensionare pentru bărbați, iar trei sferturi vor aplica această măsură și în cazul femeilor.
Disparități mari între țările europene
Deși România, Germania, Belgia și Cehia vor adopta praguri uniforme de 67 de ani pentru pensionare indiferent de sex, alte state vor înregistra schimbări semnificative cu nivele mult mai ridicate sau mai joase.
De exemplu, Danemarca ar putea ajunge până în 2060 la o vârstă de pensionare de 74 de ani, cea mai mare prognozată în Europa. Estonia, Italia, Țările de Jos, Suedia și Cipru urmează să atingă praguri în jurul vârstei de 70 de ani.
În contrast, Slovenia și Luxemburg vor menține praguri mai scăzute, la 62 de ani pentru bărbați. Turcia va înregistra cele mai mari creșteri ale vârstei de pensionare: pentru bărbați de la 52 la 65 de ani și pentru femei de la 49 la 63 de ani. Polonia, în schimb, va menține cea mai joasă vârstă de pensionare pentru femei din Uniunea Europeană, la 60 de ani.
Presiunea demografică și argumentele pentru creșterea vârstei de pensionare
Una dintre motivațiile majore care stau la baza acestei tendințe este îmbătrânirea populației și reducerea persoanelor active pe piața muncii. Guvernele adoptă astfel măsuri pentru a menține sustenabilitatea și echilibrul financiar al sistemelor de pensii.
Raportul OECD subliniază că majorarea vârstei de pensionare este o strategie des utilizată pentru a susține financiar sistemele de pensii fără a reduce nivelul prestațiilor. Există și alternative, cum ar fi creșterea contribuțiilor plătite de angajați ori reducerea cuantumului pensiilor, dar acestea sunt mai puțin preferate.
Conform estimărilor OECD, raportul dintre persoanele în vârstă de cel puțin 65 de ani și persoanele active pe piața muncii va crește considerabil. Dacă în anul 2000 erau 22 de persoane vârstnice la 100 de angajați, în 2025 acest număr va ajunge la 33, iar în 2050 va fi de 52, ceea ce generează o povară tot mai mare asupra sistemelor sociale.
2026 și 2035: Etapele creșterii vârstei de pensionare în România
Modificările în legislația pensiilor vor începe să se aplice din iulie 2026, când vârsta standard de pensionare pentru femei va crește gradual prin adăugarea a aproximativ două luni în fiecare an. Astfel, până în 2035, pragul de pensionare pentru femei va ajunge la 65 de ani, egalându-se cu cel al bărbaților.
În prezent, femeile se pensionează la 63 de ani, iar bărbații la 65 de ani. Noua lege elimină această diferență, în vederea alinierii la standardele europene. Pentru angajații care intră pe piața muncii în 2024, se așteaptă ca vârsta de pensionare să atingă 67 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei, reprezentând o creștere semnificativă de aproape cinci ani față de situația actuală.
Reglementări mai stricte privind pensionarea anticipată
Pe lângă creșterea vârstei standard de pensionare, noile reglementări vor înăspri și condițiile pentru pensionarea anticipată în România. Aceasta va fi permisă doar persoanelor care au împlinit vârsta de 60 de ani și au acumulat un stagiu de cotizare de minimum 40 de ani.
Astfel, pensionarea anticipată fără penalizări va putea fi realizată doar dacă sunt respectate aceste cerințe clare privind vechimea în muncă, ceea ce limitează accesul la pensia anticipată a celor care nu îndeplinesc aceste condiții.
Statistici recente ale sistemului de pensii din România
Conform datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) în mai 2026, România are un total de 4.679.826 de pensionari, majoritatea fiind femei. Pensia medie lunară în acest moment este de 2.784 lei.
Dintre pensionarii limitați la vârsta normală, 2.156.069 sunt femei, iar pensia medie pentru acest grup este de 3.114 lei. În mai 2026, 61.460 de persoane au optat pentru pensionarea anticipată, cu o pensie medie de 2.473 lei. De asemenea, 390.558 persoane beneficiază de pensie de invaliditate, cu o pensie medie de 1.080 lei.
Provocări pentru românii de peste 45 de ani pe piața muncii
Schimbările privind majorarea vârstei de pensionare accentuează și dificultățile întâmpinate pe piața muncii de românii cu vârsta de peste 45 de ani. Mulți dintre aceștia reclamă dificultăți în găsirea unui loc de muncă, reflectate prin trimiterea unui număr mare de CV-uri fără răspunsuri, în ciuda experienței profesionale.
Specialiștii semnalează o percepție eronată potrivit căreia persoanele mai în vârstă ar întâmpina dificultăți în adaptarea la noile tehnologii, dar realitatea arată că multe dintre aceste temeri nu sunt întemeiate și că mulți angajați seniori reușesc să se adapteze adecvat.
Astfel, adoptarea noilor reglementări în materie de pensionare va afecta profund societatea și economia românească, necesitând o adaptare reală la noile condiții demografice și economice care se conturează.
