România în fața uneia dintre cele mai severe crize hidrologice din ultimele decenii
România se confruntă cu o criză hidrologică extrem de gravă, considerată „una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii”, anunță Administrația Națională „Apele Române” (ANAR). Potrivit unui comunicat oficial, debitul fluviului Dunărea la intrarea în țară este în scădere accentuată și este posibil ca săptămâna viitoare, pe 6 august, acesta să fie sub nivelul minim istoric înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 mc/s.
Debitul Dunării la minim istoric
În prezent, Dunărea înregistrează la intrarea în România un debit de doar 1.550 mc/s, valoare care este de aproximativ trei ori mai mică decât media multianuală a lunii iulie, de 4.700 mc/s, și a lunii august, de 3.900 mc/s. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, debitul actual este cu circa 25% mai scăzut. Această situație evidențiază o deteriorare semnificativă a resurselor de apă pe fluviu.
Situația de la Cernavodă și implicațiile locale
La Cernavodă, nivelul apei Dunării este și el în scădere, fiind înregistrat un nivel de -209 cm, cu o tendință de scădere până la -225 cm pe data de 8 august. Aceasta înseamnă o diminuare cu 16 cm, respectiv o scădere medie de 2-3 cm pe zi. Reprezentanții ANAR au avertizat că râurile interioare din regiunile Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova prezintă debite sub normele caracteristice perioadei. În particular, în sectorul Crișanei deja se constată fenomene de secare, care vor evolua negativ în următoarele zile.
Administrația Hidrologică subliniază că, având în vedere deficitul sever de precipitații atât pe teritoriul României, cât și în bazinul superior al Dunării, următoarele două săptămâni vor fi critice din punct de vedere hidrologic.
Intervenții hidrotehnice pentru limitarea impactului secetei
Deși în Austria s-au înregistrat în ultimele zile precipitații semnificative ce au dus la creșteri ale debitelor râurilor interioare, acestea vor ajunge la intrarea Dunării în România în circa șapte zile, iar în zona Cernavodă după alte aproximativ cinci zile. Se estimează o posibilă staționare sau o mică creștere a debitului Dunării, până la aproximativ 1.600 mc/s, nivel totuși sub media multianuală a lunii august.
Pentru a crește aportul de apă spre sectorul Cernavodă, autoritățile pregătesc o intervenție hidrotehnică complexă în zona Brațului Bala. După efectuarea măsurătorilor batimetrice de către Forțele Navale Române, urmează scufundarea controlată a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră, în amplasamente prestabilite. Această operațiune vizează dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche dinspre Brațul Bala.
În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos RA a demarat lucrările de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala pentru realizarea unui epui (dig de dirijare) menit să concentreze debitele către sectorul Cernavodă. Autoritățile avertizează însă că această intervenție este deosebit de complexă, cu riscuri tehnice semnificative, iar în condițiile actuale, fără precedent, este posibil ca efectul hidraulic urmărit să nu fie atins integral.
Starea rezervelor de apă și apelul către populație
În ceea ce privește rezervele de apă în lacurile de acumulare, coeficientul de umplere la nivelul principalelor 40 de astfel de lacuri este de aproximativ 70%. Acestea reprezintă rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populației.
Având în vedere gravitatea situației, ANAR face un apel ferm către populație pentru utilizarea responsabilă și eficientă a apei și a energiei electrice, subliniind că fiecare gest de economisire este important în această perioadă critică.
Starea de alertă națională și impactul asupra producției de energie
Vineri, Guvernul României a adoptat decizia declarării stării de alertă la nivel național pe durata lunii august, ca urmare a scăderii producției de energie electrică cauzată de seceta severă și debitele foarte reduse pe râu, în special pe Dunăre.
Premierul interimar Bolojan a explicat că debitul Dunării a scăzut la mai puțin de jumătate din normal pentru această perioadă, situându-se în prezent la circa 1.600 mc/s, cu posibilitatea scăderii cu încă 100 mc/s. Acest lucru a afectat nivelul apei în zona de aducțiune a centralei nucleare de la Cernavodă, determinând oprirea unui grup energetic. Situația similară din Ungaria a împiedicat, de asemenea, funcționarea normală a capacității de producție, reducând-o la jumătate.
Există riscul ca și cel de-al doilea grup energetic să fie oprit, ceea ce ar conduce la pierderea a aproximativ 20% din producția națională de energie electrică. Premierul a subliniat că acest aport este esențial, mai ales că energia este produsă „în bandă”, inclusiv în orele de vârf seara, când consumul este net superior.
Apel la economisire a energiei electrice în orele de vârf
Premierul a reiterat apelul către cetățeni, companii și autorități publice de a reduce consumul de energie electrică, mai ales în orele de seară. El a precizat că, în condițiile secetei persistente și lipsei precipitațiilor semnificative estimate pentru următoarele două săptămâni, consumul ar putea crește până la 8.000 MW pe zi.
Potrivit lui Bolojan, această situație delicată este una frecventă și în alte țări din regiune, iar gestionarea responsabilă a resurselor electrice este esențială pentru a face față acestei crize.
Implicații imediate pentru sectorul energetic și hidrologic
Contextul hidrologic actual pune sub presiune atât sectorul energetic, prin scăderea producției din centralele nucleare dependente de apă pentru răcire, cât și gestionarea resurselor de apă potabilă. Intervențiile tehnice complexe în Brațul Bala reflectă măsurile fără precedent pe care autoritățile sunt nevoite să le ia pentru a limita impactul secetei. În același timp, starea de alertă instituită la nivel național indică o criză cu potențial major de afectare a serviciilor publice și a economiei, subliniind necesitatea unei colaborări și responsabilități sporite din partea întregii societăți.
