România evită retrogradarea în categoria „junk” dar rămâne sub presiune în 2024
În prima evaluare a agențiilor de rating din 2024, România a reușit să își mențină calificativul suveran, evitând astfel o retrogradare în categoria „junk”. Agenția Fitch a păstrat ratingul la nivelul „BBB-”, ultima treaptă a recomandărilor de investiții, însă cu perspectivă negativă, ceea ce indică riscul unei eventuale scăderi în viitor. Economistul Adrian Mitroi avertizează în același timp asupra măsurilor fiscale care afectează cetățenii și subliniază că urmează două evaluări mai dure care vor decide direcția financiară a țării în acest an.
Fitch și contestarea deciziei inițiale
Decizia agenției Fitch nu a fost una ușoară, iar autoritățile române au reușit să o conteste. Potrivit comunicatului Fitch, România a oferit informații suplimentare care au determinat schimbarea deciziei inițiale a comitetului de rating. „Emitentul (România) a contestat decizia inițială și a furnizat informații suplimentare agenției, ceea ce a condus la o decizie de rating diferită față de cea adoptată inițial de comitetul de rating”, se arată în document.
Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, a confirmat că agenția intenționa să retrogradeze țara, însă a amânat această decizie. „Ne-au mai păsuit câteva luni, iar pericolul e mai mare”, a declarat acesta, evidențiind gravitatea situației.
Deficitul fiscal între progrese și avertismente
Un element central pentru menținerea ratingului a fost reducerea deficitului bugetar, conform observațiilor agenției Fitch. Reducerea de la 3,6% din PIB în 2025 la 2% în prima jumătate din 2026 a fost considerată esențială. Totuși, avertismentul este clar: deficitul rămâne ridicat și trebuie redus până la 3% din PIB cel târziu în 2026 pentru asigurarea stabilității financiare.
Economistul Adrian Mitroi explică că această scădere a deficitului a fost posibilă parțial și prin măsuri care afectează direct populația: „Plătim mai mult TVA, mai multă acciză, nu mai avem beneficii la facturile de energie, beneficii care erau pe deficit”. Astfel, cetățenii suportă o povară fiscală suplimentară pentru a sprijini echilibrul financiar al statului.
Datoria publică depășește pragul critic
O altă preocupare majoră este nivelul datoriei publice, care a trecut de 60% din PIB, o creștere semnificativă într-un deceniu. Aceasta s-a triplat, iar impactul său se reflectă în finanțele publice dificile.
Calculată per capita, datoria publică a României ajunge la aproximativ 13.500 de euro, o valoare ce pune presiune tot mai accentuată pe buget. Adrian Mitroi a subliniat creșterea abruptă: „Datoria publică a crescut absolut exorbitant într-un an și jumătate, aproape 10 procente am adăugat la ea. Este foarte mult, având în vedere că o finanțăm foarte greu”.
Costul acestui împrumut este ridicat: dobânda aproape de 7% conduce la cheltuieli anuale de aproximativ 60 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o povară semnificativă pentru finanțele naționale. Economistul a atras atenția: „Aceasta este o sarcină extraordinară pentru România”.
Fondurile europene între oportunități și riscuri
În pofida evaluării menținute, Fitch avertizează asupra riscurilor date de întârzierea reformelor și instabilitatea politică, care pot compromite accesarea fondurilor europene în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Oficialii agenției subliniază potențialele pierderi semnificative în miliarde de euro din cauza acestei situații.
Adrian Mitroi a evidențiat rolul strategic al apartenenței României la NATO și Uniunea Europeană, dar a subliniat că „ceea ce contează cu adevărat este capacitatea noastră de rambursare a creditului, adică bonitatea financiară”. Implicit, stabilitatea politică și fiscală devin fundamentale pentru a asigura aceste condiții.
Fondurile europene sunt cruciale pentru bugetul anului 2026, iar întreruperile cauzate de criza politică amenință disponibilitatea acestor resurse vitale.
Provocările ce urmează: două evaluări decisive în 2024
România se confruntă cu încă două evaluări din partea altor agenții de rating, care se anunță mult mai dure decât cea realizată de Fitch. Economistul Adrian Mitroi a afirmat că Fitch a fost cea mai îngăduitoare din punct de vedere al evaluărilor. Agenția S&P se va pronunța din octombrie și promite o poziție mai exigentă.
Mitroi a tras un semnal de alarmă legat de necesitatea existenței unui guvern funcțional până la momentul evaluărilor: „Sper că vom avea guvern până atunci, deoarece sunt foarte multe lucruri care nu sunt în puterea noastră: seceta, criza energetică, dar Guvernul, legea salarizării, pe acestea le putem face noi”.
Lipsa unui guvern stabil și a reformelor poate agrava situația economică, iar riscul ca România să fie retrogradată în categoria „junk” rămâne ridicat.
Criticând incapacitatea clasei politice, economistul concluzionează dur: „Dacă vorbim de primăvara viitoare, singura noastră soluție este să-i trimitem pe liderii noștri acasă și să-i înlocuim cu inteligența artificială, pentru că deja ne exasperează incapacitatea lor de a găsi o soluție”.
Ce ar însemna o retrogradare a ratingului României?
Agenția Fitch a confirmat vineri menținerea calificativului „BBB minus” cu perspectivă negativă, ceea ce înseamnă că Romania a evitat pentru moment să ajungă la nivelul „BB+”, adică rating „junk”. O eventuală retrogradare la categoria „junk” ar avea implicații economice concrete pentru țară, afectând costurile de finanțare și atractivitatea investițiilor.
