Fitch menține ratingul de țară al României, dar avertizează asupra riscurilor politice și economice
România a primit o veste oarecum liniștitoare din partea agenției internaționale de evaluare Fitch, care a decis să mențină ratingul de țară în categoria BBB minus, adică cea mai joasă din segmentul recomandat investițiilor, fără a retrograda țara în categoria „junk”, nerecomandată finanțatorilor. Decizia este privită ca un balon de oxigen pentru economia românească, însă evaluatorii avertizează în continuare asupra mai multor riscuri, în special legate de incertitudinile politice.
Factori care au menținut ratingul României
Agenția Fitch a subliniat că menținerea ratingului a fost sprijinită în primul rând de apartenența României la Uniunea Europeană, dar și de fluxurile financiare provenite de la Bruxelles, care au consolidat veniturile bugetare și au asigurat accesul continuu la finanțare externă. Aceste elemente sunt considerate fundamentale pentru stabilitatea economică a țării în contextul actual.
Raportul agenției notează că, în baza politicilor fiscale actuale, există șanse ca România să-și atingă ținta de deficit bugetar de 6% din PIB sau mai puțin. Această perspectivă este percepută ca un semn pozitiv în condițiile unui mediu economic complicat.
Riscuri majore semnalate de agenția Fitch
Pe de altă parte, raportul Fitch menționează că aceste avantaje sunt echilibrate de câteva vulnerabilități semnificative. Printre acestea se numără deficitele încă mari ale bugetului, creșterea datoriei externe și nivelul ridicat al inflației. Mai mult decât atât, criza politică persistentă reprezintă un factor de mare îngrijorare pentru evaluatorii internaționali.
Aceste aspecte negative sunt percepute ca amenințări la adresa stabilității economice și implică riscul de degradare a ratingului în cazul în care situația nu se îmbunătățește.
Reacții oficiale la menținerea ratingului Fitch
Președintele Nicușor Dan a salutat raportul agenției și a subliniat că, în ciuda zgomotului politic, România funcționează și există consens pe teme importante precum Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și cadrul de securitate.
„Salut raportul Fitch, care reconfirmă stabilitatea financiară a României. Există în raport o oarecare îngrijorare față de situația politică din România. Și, față de această chestiune, îi invit și pe români, și pe partenerii noștri, și mediul financiar să separe acțiunea politică de zgomotul politic, pentru că, pe lucrurile importante, am găsit consens în România. Am găsit consens pe PNRR. Am găsit consens pe SAFE,” a declarat Nicușor Dan.
De asemenea, ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a apreciat menținerea ratingului drept un „nou test trecut la limită”. El a atras atenția că această decizie a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță, iar România este obligată să continue reformele inițiate și acceptate în dialogul cu agențiile de rating.
Importanța ratingului Fitch pentru economia României
Ratingul BBB minus acordat de Fitch plasează România pe ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, ceea ce marchează o poziție vulnerabilă, dar încă acceptabilă pentru investitori. Expertul Alexandru Bodislav a explicat că agenția a creat practic o „categorie specială” pentru România, semnalând că perspectivele financiare sunt mult sub nivelul ideal pentru statele cu un rating similar.
„În mod normal, ar fi trebuit să fim trecuți în categoria junk, dar există elemente care indică faptul că lucrurile funcționează spre bine, ceea ce a fost observat mai ales în discuțiile cu Ministerul Finanțelor,” a precizat Bodislav.
O eventuală retrogradare în categoria „junk” ar avea consecințe grave, îngreunând accesul României la finanțare externă și sporind costurile de împrumut, ceea ce ar afecta semnificativ bugetul și economia națională.
Perspectivele pe termen scurt pentru ratingul României
Pe lângă Fitch, România așteaptă și evaluările altor două mari agenții de rating: Moody’s și Standard & Poor’s, ale căror decizii sunt programate pentru lunile august și septembrie ale acestui an. Aceste evaluări vor fi decisive pentru direcția viitoare a finanțelor publice românești și pentru percepția investitorilor internaționali.
Astfel, în ciuda unei decizii favorabile pentru moment, România rămâne sub monitorizare atentă și trebuie să gestioneze cu prudență riscurile economice și politice pentru a evita o eventuală retrogradare care ar avea efecte devastatoare.
