România evită retrogradarea ratingului suveran, dar riscurile economice rămân semnificative
România a evitat o retrogradare a ratingului suveran, însă pericolele pentru stabilitatea economică a țării sunt mai ridicate decât înainte, avertizează Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR). Acesta a precizat că agenția Fitch intenționa inițial să scadă calificativul țării, însă decizia a fost revizuită după intervenția Guvernului și a BNR, conform informațiilor transmise de Digi 24.
Decizia Fitch și rolul intervenției guvernamentale
Într-un interviu acordat sâmbătă, Eugen Rădulescu a explicat că „decizia inițială fusese de downgradare a României, dar, ca urmare a informațiilor suplimentare pe care le-au prezentat Guvernul și BNR, au revenit asupra deciziei și ne-au mai păsuit pentru câteva luni.” El a mai spus că nu doar că pericolul nu a trecut, ci este chiar mai mare decât înainte.
Vineri, agenția de rating Fitch a menținut calificativul „BBB minus” pentru România, însă a păstrat perspectiva negativă, ceea ce înseamnă că riscul ca ratingul să fie retrogradat la nivelul „junk” se menține. Dacă s-ar fi ajuns la retrogradare, ratingul României ar fi coborât la categoria BB+, cu implicații serioase pentru stabilitatea financiară a țării.
Impactul unei posibile retrogradări la junk
Un downgrade la nivel „junk” ar însemna pentru România creșterea costurilor de finanțare pe piețele internaționale, reducerea încrederii investitorilor și o probabilă impactare negativă asupra economiei pe termen mediu și lung. Totuși, pentru moment, această scenă a fost evitată, grație informațiilor și argumentelor suplimentare prezentate de autoritățile române.
Critici privind măsurile fiscale și reforma structurală
Deși a fost apreciată reducerea deficitului bugetar, Eugen Rădulescu atrage atenția că acest rezultat a fost obținut mai ales prin majorarea taxelor și impozitelor, nu prin implementarea unor reforme structurale care să asigure stabilitatea economică pe termen lung. El a subliniat că astfel de politici fiscale nu sunt sustenabile și nu contribuie la reziliența sistemului financiar românesc.
Consilierul guvernatorului BNR a menționat în mod explicit faptul că țara se confruntă cu un fenomen grav de „extracție de rente” din sectorul public, care afectează negativ economia. Acest proces describe o situație în care resurse importante sunt captate în mod nejustificat din fondurile publice.
Exemplificarea fenomenului de extracție de rente
„Se manifestă o extracție de rente din sectorul public pe o scară incredibil de mare (…). Avem 10.000 de procese în care s-a ajuns la încetarea urmăririi din cauză că s-a prescris fapta, iar făptașii au rămas bine mersi cu ce au jefuit”, a declarat Eugen Rădulescu. Această situație indică o problemă serioasă în gestionarea justiției și a resurselor publice în România, cu consecințe directe asupra încrederii investitorilor și stabilității economice.
Critici la adresa politicilor energetice
De asemenea, Eugen Rădulescu a criticat politicile energetice adoptate de autorități. El a subliniat că măsurile precum înghețarea prețurilor la energie și lipsa investițiilor în capacități de stocare au accentuat vulnerabilitățile sistemului energetic românesc. Astfel de decizii au condus, potrivit sa, la ceea ce el consideră o gestionare deficitară a sectorului, expunând România unor riscuri suplimentare pe plan energetic.
Provocările sistemului energetic în contextul economic actual
Politica de înghețare a prețurilor a fost utilizată ca o măsură temporară pentru protejarea populației de scumpiri, dar a împiedicat funcționarea normală a piețelor energetice. Lipsa investițiilor în infrastructură, în special în capacități de stocare, înrăutățește situația unui sector deja fragil, sporind riscurile sistemice. Aceste vulnerabilități pot avea efecte semnificative asupra întregii economii naționale.
Implicațiile pentru politicile economice ale României
În condițiile în care agenția Fitch menține perspectiva negativă pentru ratingul României, iar riscurile economice și structurale se află pe un trend ascendent, autoritățile se confruntă cu necesitatea adoptării unor măsuri mai profunde și coerente. Acestea trebuie să includă reforme structurale reale, combaterea corupției și a fenomenului de extracție de rente, precum și revizuirea politicilor energetice pentru a asigura o dezvoltare economică stabilă și durabilă.
Astfel, deși România a evitat retrogradarea ratingului suveran în acest moment, avertismentele formulate de Eugen Rădulescu indică faptul că riscurile rămân ridicate, iar fereastra de timp câștigată prin această decizie este una limitată, impunând o acțiune urgentă și responsabilă din partea factorilor decidenți.
