Peste 90% din coletele comandate de români din Asia sunt vămuite și pregătite în depozite din alte țări, mai ales Ungaria, deoarece la noi nu există sisteme informatice și suficiente soluții de sortare automată astfel încât să crească viteza acestor procese, ceea ce scade competitivitatea firmelor din domeniu. Însă vorbitorii din panelul dedicat comerțului electronic și expedițiilor aeriene și maritime, din cadrul Galei Tranzit de Logistică de la Oradea, au dat asigurări că problema sistemului informatic a fost deja rezolvată și că și investițiile în echipamente de sortare continuă, astfel încât să crească valoarea adăugată și România să atragă volume cât mai mari de colete.
Moderatoarea acestui panel, Anca Soroiu, business development manager Europrim Group, compara anul trecut România cu Ungaria având informații despre zona cargo a aeroportului din Budapesta de la parteneri și din studii de specialitate. „Dar în urma participării la BUD Air Cargo Day am fost impresionată de nivelul de dezvoltare și de comunitatea cargo existentă acolo. Aeroportul din Budapesta a devenit un centru logistic major pentru comerțul electronic din Europa datorită poziției geografice și investițiilor strategice, în prezent derulându-se volume impresionante de marfă. Spațiile au devenit insuficiente, volumele sunt extraordinar de mari și multe firme s-ar îndrepta către România, căutând soluții. Dar, chiar dacă avem soluții de transport, ne confruntăm cu lipsa unei infrastructuri adecvate pentru a susține volume mari de marfă și cu imposibilitatea procesării volumelor mari de declarații vamale.“
Viteza de procesare a documentelor vamale a crescut recent în România
De aceea unul dintre vorbitorii invitați a fost Marcel Mutescu, Președintele Autorității Vamale Române, căruia i s-a solicitat să explice cum poate instituția pe care o conduce să ofere soluții la problemele operatorilor din e-commerce interesați de țara noastră, începând cu instrumente digitale performante care să gestioneze un volum mare de documente depuse la vamă și să crească viteza de prelucrare a datelor.
Marcel Mutescu a subliniat că Autoritatea Vamală are ca obiective principale siguranța și securitatea cetățenilor UE și a statelor membre și garantarea unui comerț onest, pe care le îndeplinește prin controale și între care trebuie să aibă grijă să existe un echilibru.
Conform celor mai recente statistici ale Comisiei Europene referitoare la comerțul electronic, cele din 2023 – deoarece pentru 2024 nu au fost centralizate informațiile din toate statele comunitare – în Ungaria au fost circa 183 de milioane de declarații vamale cu set redus de date H7, iar în România doar 700.000 (dar în 2024 au fost mult mai multe, 1.700.000)
Diferența atât de mare față de Ungaria nu este pusă doar pe seama facilităților logistice existente în țara vecină, ci și sistemul electronic de declarare de la noi reprezenta un handicap.
Pentru a rezolva problema, Marcel Mutescu a început în prima jumătate a anului trecut să discute cu operatori de curierat și cu platforme mari de comerț electronic și să îi încurajeze să aducă în țară volume oricât de mari, deoarece Autoritatea Vamală le este partener de încredere și le va procesa rapid declarațiile.
Pentru aceasta a fost modificat sistemul de declarare, prin introducerea unei proceduri bazate în primul rând pe accesul vămii la baza de date a operatorilor de curierat – folosind protocoale încheiate cu ei – care să permită realizarea din timp a analizei de risc, înainte de sosirea mărfurilor în țară, astfel încât controalele să vizeze doar anumite trimiteri. Iar acceptarea declarației vamale și decizia de control (care până acum erau manuale) vor fi automate, cu un timp de așteptare de o oră indiferent cât de mare este numărul de declarații. Chiar și dacă o firmă depune 100.000 de astfel de documente, promite președintele Autorității Vamale Române. Apoi unele bunuri pleacă având liber de vamă și altele sunt puse deoparte pentru control. „Sperăm să se vadă rezultatele, adică firmele care vor să investească în România și care au și 200.000 de declarații pe zi la Otopeni, Bacău, Oradea sau Arad, să facă asta.“
Anca Soroiu se declară încântată de faptul că Autoritatea Vamală din România se pregătește la fel de bine ca instituția similară din Ungaria, care sprijină operatorii de transport și de comerț electronic și comisionarii vamali, și se așteaptă la rezultate bune datorită folosirii noului sistem. Iar reprezentantul Vămii subliniază faptul că „aceasta este abordarea pe care trebuie să o aibă instituțiile statului. Sperăm să vedem și la noi sute de milioane de declarații, deoarece asta înseamnă afaceri care se dezvoltă aici pe verticală și pe orizontală, plus TVA care se poate încasa – pentru că în privința taxelor vamale există scutire.“
Colaborări între instituțiile de control, pentru a opri substanțele interzise
Anca Soroiu a amintit că pe lângă risc financiar există și riscul introducerii în țară a unor mărfuri de contrabandă, aspect subliniat de faptul că autoritatea vamală din Ungaria a fost uimită să constate că s-a lovit nu de transport de droguri sau de substanțe interzise, ci de medicamente interzise.
Pentru a descuraja practica introducerii în țară a unor astfel de substanțe sau a le detecta, Autoritatea Vamală colaborează strâns cu instituții precum ANAF, ISCTR, Poliția de Frontieră, iar în 2024 a fost dată OUG 76 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității instituționale a Autorității Vamale Române și reorganizarea activității acesteia, care permite accesul unei instituții la baza de date a altora.
În plus, în toate locațiile în care se procesează trimiteri Vama va avea scanere pentru colete. Deocamdată au fost achiziționate, cu fonduri europene, 15 astfel de echipamente, și mai există în derulare un proiect pentru alte trei, care vor veni în 2026. Iar dezvoltatorii de baze logistice, dacă au nevoie de viteză mai mare de procesare, pot să-și cumpere singuri scanere, „pentru că în cazul Vămii durează până găsim fonduri și parcurgem toate procedurile“.
În concluzie, datorită acestor măsuri, Autoritatea este pregătită să depisteze eventuale pachete cu substanțe interzise, inclusiv droguri, pentru că, deși încă nu s-au găsit, probabil este doar o problemă de timp până când ele vor fi trimise și prin curieri.
Dotarea Vămii cu echipamente de monitorizare este în grafic – și se vede
Președintele Autorității Vamale Române declară că, potrivit informațiilor de care dispune, timpul de așteptare la frontieră nu este foarte mare. Au mai apărut întârzieri punctuale la granița cu Ucraina după începerea războiului, dar între timp nu prea mai sunt probleme. Mai ales că în toate punctele de trecere a frontierei a fost adus personal suplimentar.
De anul trecut Vama folosește echipamente de monitorizare și control – scanere pentru autoturisme și camioane – la Siret și Albița, și de curând și la Isaccea și Moravița, deci este în grafic cu această dotare și rezultatele se văd: de curând a fost găsit la Siret un camion cu țigări. Iar omologi din Republica Moldova depistează și ei transporturi ilegale, dar în alte puncte de trecere a frontierei decât cele dotate cu scaner – pentru că infractorii se feresc de ele.
La final de 2027 ar urma să existe peste 30 de astfel de echipamente.
Iar datorită proiectelor derulate în colaborare cu Poliția Antidrog și ANAF Autoritatea Vamală va fi prezentă și la frontiera intracomunitară, unde, de asemenea, sunt cazuri de fraudă vamală și fiscală, și unde vor fi interceptate transporturile cu nereguli, pe baza analizei de risc.
În Europa intră mari cantități de droguri mai ales prin Italia, Spania și Portugalia, amintește Marcel Mutescu, „și de aceea ne preocupă mult transportul prin coletărie intracomunitară, unde volumele sunt mari“.
e-commerce crește spectaculos, deci este nevoie de investiții în hub-uri aeriene
FAN Courier vămuiește 10.000-15.000 de comenzi/zi din afara UE, mai ales din China și Turcia, așa cum a declarat Veronica Meșteru, Product Manager Fulfillment & Freight Forwarding în cadrul companiei de curierat. Dar obiectivul este mult mai ambițios, circa 150.000 de colete/zi, „iar pentru a-l atinge ne bazăm pe sprijinul autorităților. Şi chiar mulțumim Vămii pentru susținerea de până acum.“
În primul trimestru din 2025 volumele s-au triplat deja față de perioada similară din 2024.
Şi Compania Națională Poșta Română urmărește să‑și crească prezența pe acest segment unde FAN Courier este lider de piață, iar directorul CNPR București, Emil Cioriia, este, la rândul său, de părere că Autoritatea Vamală le permite firmelor din e-commerce să se dezvolte rapid.
În 2024 au existat 4,5 miliarde de importuri din Asia în România, dublu față de 2022, în prezent sunt circa 250.000 de intrări/zi, iar tendința poate fi de dublare a acestor volume.
Poșta Română are, în oficiile din toată țara, 42 de puncte în care colaborează cu Vama și în care încearcă să respecte noile directive, să facă o preanaliză înainte de a ajunge marfa și să scurteze timpii pentru middle și last mile.
La Oradea compania a început o colaborare cu aeroportul și a investit într-o primă linie de sortare automată, unde să vină colete din Ungaria, iar în restul țării sunt alte patru centre de tranzit cu automatizări de ultimă generație – cărora li se va alătura curând Bucureștiul. Toate echipamentele din cele cinci locații deja existente costă peste 60 de milioane de lei. Poșta Română își dorește cargo-uri aeriene în toate marile orașe din țară, astfel încât, în colaborare cu Vama, să răspundă tot mai rapid cerințelor legate de middle și last mile. Iar 20.000 de angajați lucrează pentru ca pachetele din e-commerce să ajungă până în ultimul sat al României.
Poșta nu aduce colete din alte hub-uri europene, dar are o colaborare cu un mare importator de produse din China pentru care vama se face în Ungaria și apoi mărfurile ajung la Cluj-Napoca sau Oradea cu formalitățile deja executate.
Şi pentru FAN Courier principalul punct unde se face vama este Budapesta, „unde este aglomerat, dar înțeleg că se lucrează la îmbunătățire, și care este cea mai bună soluție din punct de vedere al costurilor. Însă accentul nostru este pe România, aici vrem să investim și să îmbunătățim procesele. Volumele care ajung în țară sunt deja mari și de aceea vrem ca autoritățile să investească mai mult în hub-ul din Otopeni. Noi dorim să facem o astfel de investiție, dar puterea noastră financiară este limitată.“
95 de milioane de colete intră anual în Europa prin Budapesta
Dacă până la pandemia de Covid-19 nu se punea problema să se transporte aerian colete care fiecare în parte să aibă valoare mică, în ultimii ani cargoul aerian a intrat într-o nouă paradigmă, ce beneficiază de deschiderea comerțului electronic din UE în privința trimiterilor cu valoare de până la 150 de euro, la care se aplică doar TVA, nu și taxe, ceea ce încurajează comenzile.
De aceea aeroportul din Budapesta s-a dezvoltat mult și în prezent circulă săptămânal peste 30 de avioane din China spre capitala Ungariei, iar volumul total de colete care intră în Europa pe aici este de 95 de milioane/an, din care numai circa 11 milioane sunt pentru această țară, iar restul sunt trimise către state vecine, mai ales din Europa Centrală și Balcanii de Vest. Aproximativ 90% dintre colete provin din China, o țară care are abilități fantastice de a produce și a livra, beneficiind de lanțuri logistice bine dezvoltate. Astfel a rezumat contextul în care își desfășoară activitatea noul aeroport din Oradea directorul său general, Răzvan Horga.
Iar Geng Jian, decan al Colegiului de Antreprenori Industriali în cadrul Universității Xi’an Jiaotong-Liverpool și președinte al F&J International, care este prezent în România din 1992, a adăugat că în 2024 valoarea expedierilor de e-commerce din China în UE a fost de circa 11 miliarde de euro, și ea crește în fiecare an cu 16%. Deci este o piață mare, care crește rapid. Iar în Polonia și Ungaria creșterea este de 40%/an.
Spre Budapesta există zboruri din 10 orașe din China, circa 30 de curse/săptămână, dar sunt și firme chineze interesate de transporturi aeriene direct spre România, care însă nu știu cum să facă asta. „Oradea poate fi un centru interesant pentru companiile chineze care fac cargo aerian. Lumea se schimbă și există numeroase oportunități pentru România. Acum 30 de ani cunoșteam foarte bine țara voastră, între timp cunoaștem mai bine Ungaria și Polonia, dar poziția României este foarte bună pentru distribuție și e-commerce în Serbia, Bulgaria și chiar Turcia și Ucraina, după încheierea războiului. Iar autoritățile din Oradea sunt deschise. De aceea voi promova Oradea în China și în Budapesta, unde sunt mulți oameni de afaceri chinezi.“
Geng Jian apreciază cât de mult s-au schimbat din 1992 încoace lucrurile și cât de dinamică este piața din regiunea noastră. El cunoaște atât România, cât și Ungaria și Polonia – mai active decât noi în ceea ce privește comerțul electronic – unde sunt numeroase companii chineze. Iar numărul celor interesate să intre în Europa este tot mai mare, printre ele numărând-se și operatori logistici importanți.
România, pionier în folosirea softului care crește viteza de procesare a documentelor
Directorul general al Aeroportului Oradea a explicat că aeroportul din Budapesta s-a dezvoltat atât de mult pentru că Ungaria a avut o strategie națională coerentă și a recunoscut air cargo ca pilon important în creșterea economică a țării. Astfel, investind în infrastructură și aducând împreună instituțiile relevante, a câștigat un avantaj competitiv pe care, așa cum subliniază Răzvan Horga, dacă vorbim mai ales despre vamă, îl mai au doar țările BeNeLux.
Pe când în România firmele logistice interesate de comerț electronic nu vin din cauza vitezei mici de procesare a declarațiilor vamale.
În 2024, tot cu ocazia Galei Tranzit de la Oradea, directorul aeroportului explica faptul că infrastructura pentru comerțul electronic exista, dar că un mare avantaj competitiv vine din folosirea unui sistem vamal care să permită procesarea rapidă a coletelor. Între timp problema s-a rezolvat, așa cum a subliniat Marcel Mutescu, Președintele Autorității Vamale Române. „Mă bucur mult că s-a rezolvat“, declară Răzvan Horga, „pentru că acesta era subiectul care revenea mereu în discuții. E important de spus că, deși în România nu exista acest software până acum, nu eram un caz singular. Dimpotrivă, putem fi printre pionierii în utilizarea lui, după Ungaria și BeNeLux. În alte țări autoritățile vamale nu au implementat încă sistemul. Din această cauză, când un operator logistic a încercat să trimită un avion de test la Viena vama a durat circa cinci zile, ceea ce este inacceptabil și scade competitivitatea acestei destinații. De aceea este important că România a făcut pasul spre noua soluție informatică și îi mulțumesc Autorității Vamale pentru că s-a implicat în proces alături de principalii operatori logistici și de noi, care am venit cu un punct de vedere. În lipsa acestei soluții România pierdea oportunități, deoarece ar putea intra zilnic în țară circa 100.000 de colete care acum intră prin Ungaria. Iar în statul unde intră marfa în UE se încasează TVA indiferent din ce țară este consumatorul final. Sigur, TVA se distribuie apoi către statele de rezidență ale acestuia, dar pentru o perioadă statul de intrare poate folosi acei bani, iar lichiditățile sunt benefice.“
Aeroportul din Oradea se pregătește să proceseze marfă de e-commerce
Proiectele aeroportului din Oradea au fost îngreunate de unii factori externi, dar există și motive de satisfacție: de câteva săptămâni a fost obținută certificarea pentru a deservi aeronave, angajații au participat la training-uri în alte aeroporturi pentru a învăța la prima mână „și ne propunem să procesăm marfă de comerț electronic cât mai curând”, a declarat Răzvan Horga, directorul general al Aeroportului Oradea.
Casele de expediții sunt tot mai interesate de terminal, dar important era să fie puse întâi la punct infrastructura, certificările și licențele de operare, ceea ce deja s-a rezolvat, și acum directorul general al Aeroportului Oradea lansează invitația ca firmele să se stabilească aici, deoarece zborurile de import care vor fi operate pe viitor trebuie susținute de comisionari vamali și expeditori care să asigure mărfuri pentru export. Şi asta pentru că mărfuri din China spre România sunt ușor de atras, însă mai greu este de asigurat exportul de marfă. Ar crește, astfel, în statisticile oficiale, volumele noastre de export, care deocamdată lipsesc când vine vorba de cargo aerian, deși mărfuri există, câtă vreme, din cauza lipsei de capacitate de operare, ele se regăsesc în statisticile altor aeroporturi din alte țări.
Între cele două sensuri oricum există decalaje mari: avioanele dinspre China spre Europa sunt de cele mai multe ori pline, în timp ce dinspre Europa spre China sunt volume destul de mici, astfel că și cursele sunt ieftine.
Răzvan Horga declară că se dorește atragerea pentru început a unui operator strategic stabil, pe care să se bazeze și care să constituie o garanție pentru viitoarele companii ce vor veni să opereze pe aeroportul din Oradea. Apoi, pentru ca dependența de acesta să nu fie prea mare și să existe echilibru pe termen mediu și lung, ar trebui să apară mai multe firme, cu specializări diferite, care ajung în zone geografice diferite.
Directorul Aeroportului Oradea se declară optimist, bazându-se pe dezvoltările din ultimul timp, că și la noi va fi recunoscută importanța aviației, mai ales a transportului aerian de marfă, și că vor exista, ca în Ungaria, o strategie comercială și oportunități oferite de instituțiile de stat care să atragă tot mai mulți operatori logistici.
CTP investește în Oradea și în terminal, și în afara lui
Despre ce înseamnă Oradea pentru dezvoltatorii imobiliari a vorbit Marius Mârza, reprezentantul CTP, companie care are în zonă proiecte atât în terminalul cargo – unde spațiul este închiriat 100% și mai există doar birouri, interesante pentru comisionari vamali – cât și în afara lui. Acesta se declară mulțumit de colaborarea cu Aeroportul Oradea, „un exemplu de bune practici de parteneriat public-privat pentru dezvoltarea infrastructurii de care are nevoie România“.
Terminalul din Oradea este primul astfel de proiect al CTP și succesul său este recunoscut la nivel de grup. Dar compania este deschisă să mai includă în portofoliu și altele – la noi în țară cel puțin cererea este tot mai mare – pe care să le poată dezvolta. Şi mai are experiența unui terminal maritim în Gdansk (Polonia), unde, de asemenea, colaborarea cu autoritățile locale este foarte bună.
CTP mai dezvoltă în Oradea o clădire nouă de 10.000 m2 în parcul industrial din zona Borș, aproape de autostradă și de șoseaua de centură, unde să ofere suprafețe de 1.000-1.500 m2, întrucât cele din terminal sunt mult mai mari. Inițiativa a apărut deoarece există cerere din partea unor firme mici care vor să beneficieze de toate condițiile pentru a crește.
Reprezentantul CTP a subliniat și cu această ocazie că una dintre valorile companiei este sustenabilitatea și a menționat că se încearcă, în cazul tuturor clădirilor, să fie eficiente energetic, bine izolate, astfel încât consumul chiriașilor să fie cât mai mic. Concret, în prezent se instalează panouri solare pe toate clădirile din portofoliu și se implementează sisteme smart metering, pentru estimarea și controlarea consumurilor, astfel încât să le fie transmise potențialilor chiriași nu doar costurile chiriei, ci și costurile totale de operare pentru spațiul logistic sau de producție, în funcție de consumurile estimate de ei, istoric și specificul activității.
CTP mai este în proces de instalare de stații de încărcare pentru camioane electrice, deoarece tot mai mulți chiriași sunt interesați de ele „și vrem să putem dezvolta pentru toată distribuția noastră din România astfel de soluții, în așa fel încât, dacă un camion pleacă din București, să poată alimenta la Sibiu și apoi la Timișoara sau Oradea, iar energia să fie produsă local, folosind panouri solare“.
Flexibilitatea în relocare, esențială în perioade tulburi
În ceea ce privește relocarea unor investitori în România, Marius Mârza constată că lucrurile se schimbă de la o zi la alta, deoarece contextul economic, geopolitic și comercial este de așa natură la nivel global. Dar nu încetinesc construcțiile, ci sunt reanalizate posibilitățile. „Iar acest context poate fi benefic pentru soluțiile oferite de CTP, deoarece ele aduc flexibilitate chiriașilor să se relocheze, să aibă mai multe spații în diverse zone ș.a., în loc să investească ei înșiși în clădiri. În plus, colaborând cu noi au un cost operațional care le permite să se reajusteze, să crească, în funcție de conjunctura de pe piață, iar noi avem discuții cu ei pentru a identifica cea mai bună soluție. Acestea sunt cele mai importante atuuri ale noastre, mai ales în perioade cu turbulențe economice sau politice: adaptabilitatea soluțiilor și o rețea mare.“
Planurile de dezvoltare continuă, în ciuda anunțurilor referitoare la taxele vamale
Anca Soroiu a amintit de o analiză a International Cargo Association, care mai nou se referă și la comerțul electronic, și din care reiese că este pentru prima dată când o decizie unilaterală – cea a administrației Trump de a introduce diverse taxe vamale – afectează atât de mult economia globală.
România va adopta poziția comună la nivelul UE, explică Marcel Mutescu, iar aceasta este moderată, „deoarece nu ajută pe nimeni escaladarea războiului comercial. Şi sper ca în timp să se echilibreze lucrurile. Am avut întâlniri la Ministerul Finanțelor cu producători de mașini și componente auto din România care sunt îngrijorați și nu pot estima efectele unor eventuale noi taxe (n.r.: între timp ele s-au amânat), deoarece unele mărfuri pleacă direct spre SUA, dar altele sunt încorporate în diverse bunuri fabricate în alte țări comunitare. Comerțul electronic va suferi un cutremur și liniile aeriene vor trece și ele prin transformări. Însă abia în câteva luni vom vedea primele efecte, ce domenii vor fi afectate și cum. Şi oricum toate sunt în schimbare, de aceea poziția producătorilor este una de așteptare.“
Reprezentanta FAN Courier preferă să creadă în scenariul cel mai optimist, în care volumele de cargo aerian vor fi tot mai mari, și tocmai de aceea compania se pregătește în continuare. „Nu suntem doar liderul pieței de curierat din Romania, ci ne-am extins și avem și FAN SLS Cargo, care face distribuție cargo maritimă, aeriană și rutieră, FAN Courier Moldova, pentru distribuția domestică a coletelor pe teritoriul Republicii Moldova prin rețeaua proprie, FAN Internațional, prin care sprijinim clienții să exploreze și alte piețe, și FAN Priority, un serviciu cu livrare rapidă disponibil doar în orașele mari din România, care permite ridicarea expedițiilor de la magazinele partenere pentru consumatorul final. În plus, suntem în proces de achiziționare a unei firme de brokeraj vamal și vrem să fim aproape de piața din China, deci luăm în calcul să deschidem un birou acolo. Totul pentru a oferi un serviciu end-to-end.“
În cazul Poștei Române, în 2024 a devenit operațional primul sistem de sortare automată, în Cluj-Napoca, având o capacitate de 30.000 de colete/zi, și investițiile continuă, „deoarece credem că e-commerce va fi viitorul, deci ne pregătim pentru asta“.
Compania a deschis o filială în Republica Moldova, astfel încât locuitorii de acolo să poată cumpăra produse din UE, este tot mai preocupată de scurtarea timpului de livrare și beneficiază de ajutorul Vămii pentru aproape 25.000 de colete pe care le primește din alte destinații decât Asia. Iar la final de 2024 Poșta Română a fost desemnată timp de patru ani, de o uniune a poștelor unite, furnizor universal, ceea ce înseamnă că face livrări până în cel mai îndepărtat sat din România.
Toate aceste proiecte necesită investiții masive în IT, infrastructură, modernizarea centrelor de sortare, astfel încât să scadă timpul de livrare și să crească satisfacția clienților. Şi Compania mai este atentă la dezvoltarea podurilor aeriene, acolo unde o cer consumatorii.
The post Transportul aerian de colete spre România devine tot mai interesant appeared first on Traficmedia.
