România se confruntă cu o risipă alimentară alarmantă: 27% din populație la limita sărăciei
Esentialul: În România, 27% din populație trăiește la limita sărăciei, în timp ce anual sunt aruncate peste 3,4 milioane de tone de alimente, echivalentul unui camion pe minut. Această risipă este alimentată de mituri și de comportamentele din gospodării.
Ce s-a întâmplat
Conform datelor din 2022, România se confruntă cu o situație alarmantă în ceea ce privește risipa alimentară. Peste 27% din populație trăiește sub riscul sărăciei și excluziunii sociale, iar în fiecare an, mai mult de 3,4 milioane de tone de alimente ajung la gunoi. Aceasta înseamnă că un camion plin de mâncare este aruncat la fiecare minut, conform unui comunicat al Federației Băncilor pentru Alimente din România (FBAR).
Problema risipei alimentare nu este limitată doar la supermarketuri sau restaurante, ci afectează și gospodăriile. FBAR subliniază importanța conștientizării miturilor care perpetuează această situație și propune soluții pentru a combate fenomenul risipirii alimentelor.
Puncte Cheie
- 27% din populația României trăiește la limita sărăciei.
- 3,4 milioane de tone de alimente sunt aruncate anual.
- Un camion de alimente este aruncat la fiecare minut.
- Gospodăriile contribuie semnificativ la risipa alimentară, nu doar supermarketurile.
- Studiile arată că aproape jumătate din români aruncă mâncarea gătită.
Context
Una dintre principalele percepții greșite este că supermarketurile sunt responsabile pentru majoritatea risipei alimentare. Deși acestea contribuie, studiile indică faptul că gospodăriile sunt sursa principală a alimentelor aruncate. Obiceiurile de cumpărare impulsivă și lipsa organizării în bucătărie sunt factori determinanți în această problemă. FBAR a introdus experimentul „Pușculița risipei”, unde utilizatorii pot observa impactul financiar al risipei alimentare.
De asemenea, mitul că alimentele nu poluează este o altă problemă. Mâncarea biodegradabilă, atunci când ajunge la groapa de gunoi, produce metan, un gaz cu efect de seră. Este esențial ca oamenii să înțeleagă că fiecare aliment aruncat implică pierderi semnificative de resurse, inclusiv apă și energie.
În plus, confuzia legată de etichetele produselor alimentare agravează risipa. Distincția între „A se consuma până la” și „A se consuma de preferință înainte de” este crucială pentru a evita aruncarea inutilă a alimentelor.
Prevenirea risipei alimentare nu este o sarcină complicată și poate fi realizată cu modificări minime în obiceiurile cotidiene, cum ar fi aplicarea regulii FIFO (First In, First Out) sau utilizarea metodelor simple de conservare a alimentelor. Prin educație și schimbări de comportament, România poate reduce semnificativ risipa alimentară și impactul său asupra societății și mediului.
