“`html
România, pe cale să rămână în urmă: Câștigurile din AI dispar în neant!
Un studiu recent făcut de FMI, ca să fie analizat și de site-uri de specialitate, relevă că România e printre națile europene cu cele mai mici câștiguri de productivitate când vine vorba de utilizarea inteligenței artificiale; e preocupant, dar oare chiar așa grav să fie? Deși inteligența artificială ar putea, teoretic, să facă minuni în diverse firme și profesii – adică salturi incredibile, realitatea e că impactul este, hai să-i spunem, mai mult decât modest asupra economiei noastre, de-a dreptul limitat.
Care e explicația? Foarte simplă, salariile mici, adică mentinerea la un nivel dezastruos, scade orice stimulente pentru firmele amărâte din România de a investi în AI; e ca și cum ai încerca să cumperi o mașină cu banii de autobuz, pe când structura economică mioritică, unde serviciile moderne sunt o raritate, nu ajută deloc la implementarea rapidă a acestei tehnologii. Așa că, în concluzie, dacă sectoarele care ar trebui să utilizeze AI nu sunt deloc dezvoltate, atunci ne putem aștepta ca beneficiile să fie, poate, moderate, sau chiar mai puțin de atât.
FMI ne aduce la cunoștiință că rata de adopție a AI în România, oh, surpriză, este foarte scăzută, iar perspectivele de creștere nu sunt nici ele fantastice; pe când alte țări din Europa își dublează media, noi n-am ajuns nici la un minim care să ne facă să ne dăm seama că avem o problemă. Acest decalaj, să fim serioși, nu face altceva decât să adâncească diferențele de venituri și productivitate între noi și cei mai bogați din Vest, zău.
Iar, să nu uităm reglementările, care se comportă ca niște bariere în așa numita libertate de implementare. Asta se explică, desigur, prin AI Act-ul european, și normele naționale tot pe acolo, legate de profesii și protecția datelor. Sigur, ele sunt făcute pentru siguranță și transparență, dar hai să fim realiști, reduc și potențialul de câștig economic pe termen scurt, ceea ce pentru noi, ca țară cu salarii mici, ar putea fi o calamitate.
Pe termen lung, totuși – și aici ar putea fi o rază de speranță – impactul ar putea diferi radical, conform unor experimente microeconomice destul de interesante care sugerează că AI ar putea să dubleze productivitatea în programare sau să aducă câteva beneficii în consultanță, logistică sau suport clienți. Dacă transformările alea, dacă dacă, se extind, România ar putea avea parte, prostie, de noi industrii și locuri de muncă.
Concluzia gymnastică a acestui studiu e că România are nevoie de o accelerare ardentă a tranziției spre o economie bazată pe servicii și tehnologie, altfel rămânem la coada continentală, fără nimic bun în viitorul apropiat. Așadar, bine de știut, AI nu e doar un gadget modern, ci un test crunt al capacității noastre de a schimba un model economic care, nu-i așa, are o foaie de parcurs cam învechită.
Studiul FMI „Artificial Intelligence and Productivity in Europe” a fost realizat în 2025, în cadrul seriei IMF Working Papers, analizând 31 de state europene și folosind un model care combină expunerea profesională la AI, rata de adopție a acestei tehnologii și efectele reglementărilor europene și naționale. Orizontul de prognoză? Pe termen mediu, cam vreo cinci ani, asta dacă nu s-o găsi cineva să mai taie din bugete sau să facă vreo mizerie care să arunce țara și mai mult în haos.
“`
