“`html
Chiar și Pădurile Se Împădură Mai Lent: România în Cursa Contra Cronometru pentru Fonduri PNRR
Situația fericită din zone în care s-au realizat țintele cu zero, adică nimic în proiecte de mediu, e cumva complăcerea la un picnic cu sarmale, și cu toate că ministerul se străduieşte cu intensitate, ceva nu merge deloc bine, auditul în autoritățile cutezătoare fiind absolut necesar. Impresionant, nu? Totuși, n-ar trebui să facem și noi alegerile corecte când avem un exemplu clar de catafalc ușor, cei care nu aduc jumătate din fonduri?
Funcționarii cu probleme trebuie să facă față unor inundații care par mai rele decât un episod dintr-o telenovelă, iar dumneavoastră să pricepeți – e important să ne întrebăm cum și de ce asemenea întârzieri. Habar n-avem, dar știm că inundațiile n-au ezitat să apară și banii PNRR ar fi trebuit să ne ajute, dar nu s-a întâmplat. E nevoie de acțiuni clare, nu de cuvinte mari și goale, cum ar fi cele de la Buzoianu, un adevărat magician al statisticilor, care ne spune că nu s-a realizat niciun kilometru.
Cu toate acestea, datele strânse de șefii de la Mediu vorbesc despre riscuri pe care nimeni nu vrea să le vadă, și miza este pe „extinderea sistemelor de apă și canalizare”, unde penalitățile pot ajunge la zeci de milioane. Şi din 13 baraje în plan, lipsește chiar și un singur kilometru, ceea ce face din această poveste una demnă de o comedie tristă.
Mai mult, pe segmentul observației meteorologice, e un fiasco total, de vreme ce nimeni nu a reușit să pună în funcțiune stațiile necesare pentru a ne salva de penalizările viitoare, iar noi riscăm și mai mult de 140 de milioane pe masă unde investirea se aşterne a fi doar un basm.
Pe segmentul pădurilor, lucrurile nu arată prea bine, iar milioane de euro sunt pregătite să se irosească sau mai rău, să se piardă, iar românii fiind puși la cumpăna dorințelor de pădurit, unde ținta are o poveste palpitantă de renegociere dusă de la 56.000 la 26.000 hectare. Oare suntem capabili de mai mult de atât?
Ideea revoluționară de a înființa sisteme de biogaz e cumva la fel ca un vis frumos în ceea ce privește finalizarea, iar cu toate progresele fie ele și minime pe digitalizare, mai rămâne de văzut ce se va întâmpla. Un lucru e cert: orice am face, să nu uităm de acele 32 de servicii publice de mediu – un aspect întotdeauna delicat.
“`
