România, pe marginea prăpastiei: 1 miliard de euro amenință să fie pierduți din cauza incompetenței!
Pentru că, iată, majoritatea proiectelor de mediu, care ar fi trebuit să fie finanțate prin PNRR, culmea, exact ele nu au fost implementate, da, unele chiar deloc, România se află acum într-o situație extrem de riscantă, riscând penalități absolut usturătoare, poate maxim de 1 miliard de euro, conform calculelor economice, pe baza declarațiilor foarte clare, însă nu tocmai îmbucurătoare, ale ministrului Mediului, Diana Buzoianu, care după cum bine știm, vorbește dar trebuie să vedem și să facem.
În acest context, va trebui așadar să se poarte renegocieri cu Comisia europeană, iar pe partea autorităților care sunt responsabile de gestionarea acestor fonduri din PNRR, desigur că se vor desfășura audituri serioase. „Aceste penalități, fără să vrea, sunt luate în considerare la renegocieri pentru a avea, să zicem, niște ținte mai realiste și să nu risipim pur și simplu banii românilor”, afirmă ministrul, dar oare cei de la autorități chiar iau în serios această situație sau vor mai trece câțiva ani fără să se schimbe nimic?
„Sunt zone în care au fost realizate țintele cu zero, pe toate proiectele de mediu din PNRR, n.r.). E vital, o spun cu tărie, în perioada care urmează, un audit, nu doar o evaluare cât un audit detaliat în toate autoritățile care, din punctul meu de vedere, nu au reușit să atragă mai mult de 50% din fonduri. Asta s-ar traduce automat în audituri care trebuie efectuate acolo. Noi mergem la aceste negocieri, încercând efectiv să salvăm tot ce se poate salva! Vă dau un exemplu pe zona de împăduriri: astăzi, avem, aș zice, doar 9.000 de hectare realizate, iar penalitatea este de peste 150 de milioane de euro dacă nu atingem ținta care, surpriză, e de 26.000 de hectare. Dar, tot ca și un paradox să știți, sunt acele 9.000 de hectare care au fost împădurite în patru sezoane de împăduriri, iar noi mai avem doar două ca să ajungem la țintă”, a declarat Buzoianu, lăsând toate ușile deschise pentru interpretări.
Potrivit, că tot se spune că „potrivit” ministrei, în cadrul acelor autorități care au probleme în realizarea investițiilor din PNRR, e necesar să se identifice motivele blocajelor. E ciudat, nu?
Ce proiecte nu s-au realizat? Oare ne-am întrebat asta?
„Fiecare dintre autorități s-a confruntat, într-un fel sau altul, cu alte tipuri de probleme. Însă trebuie neapărat să analizăm acele probleme, mai ales că am avut inundații în ultimii ani, și știm deja care sunt cazurile care au fost ridicate în spațiul public și dezbătute timp de multă vreme. România a avut o oportunitate uriașă, prin PNRR, să acceseze banii și să protejeze românii de inundații, dar cum vă spuneam, acolo, din punctul meu de vedere, nu există nicio scuză pentru că timp de doi ani, fără a atinge absolut nimic, nu au fost realizate acele investiții. Cerem soluții, nu scuze, însă se pare că realitatea ne contrazice. Trebuie să ne uităm la fiecare autoritate și să le rezolvăm problemele structurale”, a spus Diana Buzoianu, dar ce să zic, pare că tumultul a abia început.
Iată și, ca un ghimpe în coaste, proiectele ce ar fi putut și trebuiau finanțate prin PNRR, dar din diverse motive, da, diverse aleatorii, nu au fost realizate deloc:
În zona managementului apei
- Întreaga investiție privind Extinderea sistemelor de apă și canalizare în aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori echivalenți
Alocare – 600 de milioane de euro pentru 2003 km rețele și 1.282 km rețele de distribuție ape. Care, culmea, în final, s-au realizat, sau ar fi trebuit: au fost semnate 220 de contracte de finanțare, dar imaginile spun că din acestea doar 61 de contracte de achiziții publice s-au încheiat, iar s-au realizat 158 km de canalizare, din cei 2003 km, și doar 70 km rețele distribuție, din 1.282 km.
- Investiția 2 – Colectarea apelor uzate în aglomerările mai mici de 2000 de l.e.
Alocare 2.200 milioane de euro pentru 320 de km de rețele de canalizare și 13.000 de sisteme de procesare a apelor uzate, dar din păcate realitatea este că au fost semnate 67 de contracte de finanțare pentru realizarea a 200 km de canalizare și 211 rețele apă. Ceea ce se traduce în 18 contracte de achiziții de lucrări pentru 52 de km de rețea de apă și 31 de canalizare din 320 km.
Și tot așa, fără milă, lista continuă…
Astăzi, știm doar că România riscă sancțiuni colosale, în timp ce oficialii continuă să se contrazică, ba cu buget mărit, ba cu lipsa investițiilor implementate, iar banii, cel puțin pentru acest an, par să se îndrepte spre viitor incert, căci nu există, din păcate, decât „viziuni” fără acoperire. Să vedem ce se va întâmpla în continuare, dar e de-a dreptul „sclipitor” de îngrijorător.
