România Înregistrează o Creștere Explozivă a Prosumatorilor: De la 303 la 300.000 până în 2026
LEAD: România se află în mijlocul unei transformări rapide în sectorul energiei, cu un număr de prosumatori crescând de la doar 303 în 2019 la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Acest salt spectaculos este însoțit de o capacitate instalată care a urcat de la sub 5 MW la aproximativ 3.400 MW la sfârșitul lui 2025, iar producția anuală de energie regenerabilă a atins 4,5 TWh, reprezentând aproape 9% din totalul producției de energie electrică a țării.
Ritmul de creștere al numărului de prosumatori în România, estimat la peste 200% anual între 2022 și 2024, plasează țara printre cele mai dinamice piețe de energie din Europa. Această expansiune rapidă depășește state precum Germania, Spania sau Italia, având totuși implicații financiare semnificative. Potrivit unui studiu realizat de Asociația Furnizorilor de Energie din România, fiecare MWh generat de prosumatori aduce costuri suplimentare în sistem, variind între 200 și 372 de lei. Aceste costuri sunt în final suportate de consumatorii care nu produc energie, iar impactul total anual este estimat la zeci de milioane de euro, cu o tendință de creștere constantă.
Costurile și Provocările Generării de Energie Regenerabilă
Una dintre cele mai sensibile teme în discuția despre prosumatori este „subvenția încrucișată”. În prezent, instalațiile de până la 400 kW sunt exceptate de la plata dezechilibrelor, un prag considerat printre cele mai ridicate din Europa. Spre deosebire de alte state membre, care aplică scutiri pentru instalații mult mai mici, România continuă să beneficieze de această reglementare, ceea ce complică situația costurilor de rețea. Această excepție generează o presiune financiară asupra consumatorilor tradiționali, care se văd nevoiți să suporte aceste costuri suplimentare.
Beneficiile Prosumatorilor și Impactul asupra Tranziției Energetice
Pe de altă parte, avantajele aduse de prosumatori sunt evidente. Aceștia contribuie la creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național, reduc presiunea asupra producției de energie convențională și pot oferi servicii de echilibrare prin agregare și stocare. În contextul obiectivelor europene de decarbonare, România face pași rapizi spre o tranziție energetică sustenabilă. Totuși, o problemă tehnică majoră rămâne infrastructura. Rețelele de distribuție sunt concepute pentru un flux unidirecțional de energie, iar odată cu creșterea producției distribuite, energia circulă în ambele sensuri. Aceasta generează presiuni asupra stabilității sistemului energetic și necesită investiții semnificative în digitalizare, contoare inteligente și capacități de stocare.
Comparativ cu piețele vest-europene, unde accentul se pune deja pe integrarea eficientă și echitabilă a prosumatorilor, România se află încă într-o etapă de creștere accelerată. Agenția europeană ACER a subliniat că prosumatorii trebuie să contribuie adecvat la costurile generale ale sistemului, iar scutirile ar trebui să fie limitate la instalațiile cu adevărat mici.
În concluzie, boom-ul prosumatorilor reprezintă atât un succes al energiei verzi, cât și o provocare pentru echilibrul pieței energetice. În următorii ani, România va trebui să dezvolte un cadru de reglementare care să susțină tranziția energetică, fără a transfera costuri disproporționate către consumatorii tradiționali și fără a afecta stabilitatea sistemului energetic național.
