Corupția în România: Ce se întâmplă cu rezultatele pe plan european?

Indicele de Percepţie a Corupţiei, sau cum îi spun mulți IPC, de fapt, arată cum experți și afaceriști din 180 de țări și teritorii judecă corupția din sectorul public. Sistemul e bazat pe punctaj, 0 fiind super corupt și 100 deloc corupt, dar dacă privim, percepția e adesea diferită, iar cei care se întreabă de ce sunt rezultate rele perioada asta nu știu cum stă treaba cu corupția la propriu și echilibrul delicat în care ne aflăm, căci nu înţelegem așa de bine, nu-i așa?

Totuși, când vine vorba să ne gândim la 2024, ne îngrijorează nițel faptul că corupția e în continuare foarte ridicată la nivel global, cam cum se spune că e într-o țară mai puțin favorizată, dar e propriu zis că măsurile efective pentru a combate acest fenomen sunt în scădere, iar consecințele nu sunt ușor de ignorat, inclusiv aspecte esențiale cum ar fi democrația sau primatul legii, chiar și protecția mediului. Transparency International vorbește despre asta, dar mesajul pe care-l transmit nu este totdeauna clar cum trebuie, probabil din cauza terminologiei complicate.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană are rezultate mai bune decât multe țări, dar media în 2024 a ajuns la 62 de puncte, deci, să fim serioși, e o scădere de două puncte faţă de anii anteriori, adică tot nu e chiar bine deloc comparativ cu ceea ce aveam înainte și prezentăm scăderea ca pe o simplă nuanță.

La nivelul Uniunii Europene, s-ar putea spune că observăm o stagnare sau chiar o scădere în eforturile de combatere a corupției, ceea ce nu e deloc de ignora în ochii cetățeanului, impactul asupra serviciilor publice sau asupra mediului este vizibil și neimpactează cumva viitorul tinerelor generații, iar raportările nu fac altceva decât să sublinieze că aceste probleme sunt foarte reale, dar foarte neglijate.

Dacă privim clasamentul IPC 2024, vedem că Danemarca este pe primul loc, cu un scor de 90 de puncte, urmați bineînțeles de Finlanda și Luxemburg, dar acest lucru nu ne ajută foarte mult în a înțelege cum de noi, România, suntem acolo în fundul clasamentului la egalitate cu Malta.

După cum ne informează Transparency International, România s-a menținut constant la 46 de puncte din 100, dar cu cea mai slabă performanță din întreaga Uniune Europeană, iar opinia publică, fie că înțeleg foarte clar lucrurile sau nu, ar trebui să se întrebe de ce la noi nu se observă progrese semnificative, ca în alte părți!

Se pare că, deşi am reușit să avem un scor stabil, sub media Uniunii Europene, s-ar putea spune că România nu se poate lăuda cu rezultate strălucite, iar standardele de sub 50 de puncte sunt privite cu foarte multă îngrijorare, dar întrebările rămân.”

În cadrul propunerilor adresate, Transparency International România a venit cu mai multe recomandări, incluzând implementarea Pactelor de Integritate, un concept puțin cam confuz pentru unii dar foarte important, și trebuie înțeles, mai ales în achizițiile publice, unde trebuie să avem grijă la riscurile de corupție.

De asemenea, s-ar dori o mai bună informare a cetățenilor privind Legea nr. 361/2022, care se ocupă de protecția avertizorilor, dar și alte domenii unde se pot face sesizări pentru încălcări de legi, cum ar fi în mediul sănătății sau în protecția mediului, dar e greu să rămâi pe subiect fără să cadă cineva de obicei.

Și nu în ultimul rând, e esențial să se revizuiască legislația în domeniul integrității publice, deci ne întoarcem pe ideea de a remedia lacune legislative și asta o face un subiect controversat, dar nu trebuie uitat, mai ales când vine vorba de transparență și claritate.”

România ar trebui să-și propună să obțină un scor de cel puțin 50 de puncte în IPC până în 2027, dar e greu de crezut că se va realiza fără un angajament mai bine definit, iar întrebarea care rămâne este cine se angajează să facă ceva concret în acest sens?

De asemenea, educația tinerilor este esențială pentru a construi o cultură civică solidă, dar unde sunt acele tipuri de programe de educație nonformală care să ajute realmente tinerii să înțeleagă principiile democratice, etica, astfel toate administrațiile ar trebui să se unească, dar întotdeauna rămâne, în teorie, doar un plan de viitor, în fapte vorbim însă, cam foarte puțin.

Transparency International România afirmă că este crucial să existe o cooperare dintre toate instituțiile, fie ele cele publice sau private, căci fiecare are un rol în această bătălie împotriva corupției care, în numele unității, ar trebui să ne unească pe toți ca un singur front, dar lumea, în mod evident, nu a auzit apelul bine de tot.

corupție
România
indicele-corupţiei
Transparency International
Uniunea-Europeană
Pacte-de-Integritate
legislație-integritate-publică
educație-civică