România primește bani de la UE, dar nu toți! 6 jaloane din PNRR nu sunt îndeplinite

Guvernul României a primit o veste bună, dar și una proastă de la Comisia Europeană. Bună, pentru că România va primi o plată parțială din cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Proastă, pentru că o parte din bani vor fi blocați din cauza a șase jaloane care nu sunt îndeplinite sau sunt îndeplinite parțial.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a confirmat miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că din totalul de 74 de jaloane și ținte din cererea de plată numărul 3, Comisia Europeană a considerat 68 ca fiind îndeplinite. Celelalte șase jaloane, considerate neîndeplinite sau parțial îndeplinite, vor bloca o parte din banii destinați României.

Cererea de plată numărul 3, în valoare brută de 2,7 miliarde de euro, include jaloane și ținte aferente trimestrelor III și IV din 2022. Din această sumă, România a încasat deja 649 de milioane de euro, reprezentând prefinanțarea. Restul banilor vor fi plătiți în următoarea lună, după ce Comisia Europeană va finaliza calculul plății parțiale și va decide care este suma care va fi suspendată din cauza jaloanelor neîndeplinite.

„Am văzut pe surse o serie de date, o serie inclusiv de sume, nu aş confirma sumele, ceea ce am ca certitudine este suma de la Transporturi, unde este vorba de 79 de milioane de euro ca suspendare. În rest, nu aş confirma aceste sume până când nu avem, dacă vreţi, decizia oficială a Comisiei Europene.”, a explicat Câciu.

Ministrul a precizat că decizia finală privind plata parțială va fi luată de Consiliul de Miniștri ai Finanțelor – ECOFIN, peste o lună de zile, după ce va fi validată de comitetele economice ale Comisiei Europene.

Printre jaloanele rămase în discuție, Câciu a menționat cel referitor la reducerea plafonului la microîntreprinderi. Potrivit Comisiei Europene, plafonul ar trebui redus de la 500.000 de euro la 88.500 de euro, cât este plafonul de TVA potrivit directivei TVA.

„Aici deja am anunţat, a anunţat şi domnul prim-ministru, şi facem încă o dată acest anunţ – că este, din punctul nostru de vedere, nevoie de o decizie politico-economică, la care să participe toată clasa politică, inclusiv cei care au trecut în PNRR eliminarea facilităţilor la microîntreprinderi, dar şi mediul economic, pentru a face o analiză asupra impactului economic asupra acestei decizii versus impactului economic dacă România renunţă la banii aferenţi acestui jalon”, a declarat Câciu.

Pe lângă jalonul privind microîntreprinderile, alte cinci jaloane sunt în discuție. Un jalon se referă la componenta de energie, mai precis la guvernanța corporativă la companiile din energie, unde trebuie reluată procedura la un număr de 15 companii. Restul de patru jaloane nu au fost detaliate de Câciu.

Situația actuală arată că România riscă să piardă o parte din banii destinați PNRR, din cauza unor probleme interne. Această situație subliniază importanța unei strategii clare și eficiente pentru implementarea PNRR, precum și necesitatea unei colaborări strânse între guvern, mediul economic și societatea civilă.

Rămâne de văzut dacă România va reuși să rezolve problemele cu cele șase jaloane și să obțină întreaga sumă din cererea de plată numărul 3. Între timp, presiunea internațională crește pentru ca România să implementeze rapid și eficient PNRR, pentru a beneficia de resursele financiare necesare pentru redresare economică și reziliență.