România: Planul de acțiune pentru agricultura ecologică, cu deficiențe majore, după raportul Curții de Conturi Europene

Un nou raport al Curții de Conturi Europene a scos la iveală deficiențele majore din planul de acțiune al României pentru dezvoltarea agriculturii ecologice. Deși România are a opta cea mai mare cheltuială în cadrul PAC pentru conversia la sau menținerea practicilor agricole ecologice în perioada 2014-2022, planul adoptat în mai 2023 se dovedește a fi insuficient și cu obiective nerealiste.

Curtea de Conturi a constatat că România și-a setat un obiectiv pentru 2027 care a fost deja atins în 2021, respectiv ca ponderea suprafețelor cultivate în sistem ecologic să ajungă la 4,5% din totalul suprafeței folosite în agricultură. În plus, România nu are niciun obiectiv setat pentru 2030, iar pentru 2027 obiectivul național este de aproximativ 6%.

Această situație este îngrijorătoare, având în vedere că la nivelul UE, obiectivul aferent PAC pentru 2027 este ca 10% din suprafața sa agricolă să fie utilizată pentru agricultura ecologică, iar obiectivul național pentru 2030 este ca ponderea să ajungă la 25%.

Un plan cu deficiențe și fără o strategie clară

Raportul Curții de Conturi subliniază lipsa unei strategii clare și a unor obiective ambițioase în planul de acțiune al României. De asemenea, Curtea a constatat că nu au fost stabilite roluri și responsabilități clare, iar alocarea financiară a fost insuficientă.

Una dintre problemele majore este lipsa stimulentelor pentru creșterea ecologică a animalelor. Deși suprafața pajiștilor ecologice și suprafața furajeră cultivată ecologic a crescut de peste două ori în perioada 2014-2021, numărul animalelor crescute pe pășuni ecologice a scăzut cu 75%.

În plus, niciun fermier înregistrat în sistemul de agricultură ecologică din România nu a beneficiat de instruire specifică sau de servicii de consiliere, deoarece niciun formator și niciun consilier nu a răspuns cererilor.

Lipsa investițiilor și a sprijinului pentru fermierii ecologici

Curtea de Conturi a constatat că România nu a acordat suficient sprijin fermierilor ecologici pentru a acoperi costurile suplimentare generate de conversia la agricultura ecologică. De exemplu, costurile de certificare și de inspecție au fost considerate tranzacționale și au fost incluse în sprijinul din PAC pentru agricultura ecologică.

De asemenea, deși România a acordat o rată de cofinanțare majorată de 20% pentru investiții în exploatațiile agricole ecologice, autoritățile nu știau ce impact avea acest lucru asupra fermierilor.

Consumul de produse ecologice în România, la coada clasamentului european

În 2022, produsele ecologice reprezentau aproximativ 4 % din totalul pieței alimentare din UE, generând vânzări de 45 de miliarde de euro. Între 2014 și 2022, vânzările de produse ecologice din UE au crescut de peste două ori. Cu toate acestea, persistă diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește consumul de produse ecologice. În 2022, intervalul a fost de la 2 euro pe cap de locuitor cheltuiți în România la 365 euro pe cap de locuitor în Danemarca.

Raportul Curții de Conturi evidențiază necesitatea unei strategii naționale coerente și ambițioase pentru dezvoltarea agriculturii ecologice în România. Este nevoie de o investiție semnificativă în sprijinirea fermierilor ecologici, de promovarea consumului de produse ecologice și de dezvoltarea unor programe de educație și consiliere pentru fermieri și consumatori.

Fără un angajament ferm din partea autorităților, România riscă să rămână în urma altor state membre în ceea ce privește dezvoltarea agriculturii ecologice, un sector cu potențial major de creștere economică și de contribuție la protecția mediului.