România pierde bani pe piața energiei în favoarea Bulgariei: analiza fostului ministru Sebastian Burduja
România se confruntă cu o situație paradoxală pe piața energiei electrice, vânzând excesul de producție în timpul zilei către Bulgaria la prețuri mici și cumpărând seara energie mult mai scumpă de la același vecin. Această realitate, evidențiată de fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja, reflectă diferențele semnificative în strategia de investiții în stocarea energiei între cele două țări.
Cauzele dezechilibrului dintre producție și consum
Sebastian Burduja explică faptul că, în timpul zilei, când producția energetică este mare datorită surselor regenerabile precum energia solară, consumul intern este redus. Astfel, România exportă surplusul către Bulgaria la prețuri scăzute. În schimb, seara, când consumul crește, producția internă scade, iar România importă energie din Bulgaria cu un preț de aproximativ șapte ori mai mare decât cel de export.
Acest fenomen provoacă pierderi economice semnificative pe termen scurt și afectează echilibrul financiar al sectorului energetic românesc.
Importuri și exporturi: cifrele lunii aprilie
Fostul ministru a specificat că, doar în luna aprilie, România a vândut Bulgariei energie în valoare de 33 de milioane de euro, în timp ce importurile din Bulgaria au fost evaluate la doar 5 milioane de euro. Această diferență reflectă un transfer net de resurse financiare către Bulgaria pe seama fluctuațiilor de preț și a dezechilibrelor din producția internă.
Investițiile în baterii de stocare – factor cheie pentru Bulgaria
O explicație majoră a acestei situații este reprezentată de investițiile semnificative pe care Bulgaria le-a făcut în infrastructura de stocare a energiei. Burduja subliniază că, acum cinci ani, Bulgaria a direcționat aproximativ 600 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dezvoltarea capacităților de stocare în baterii.
În contrast, România a alocat doar 80 de milioane de euro pentru aceeași componentă, o sumă de peste șapte ori mai mică. Această diferență reflectă o abordare strategică diferită a celor două state, bulgarii optând pentru consolidarea capacității de stocare a energiei, iar România angajându-se să reducă utilizarea cărbunelui, conform declarațiilor lui Burduja.
„Bulgarii au câștigat o etapă” – perspectiva fostului ministru
La începutul mandatului său în 2023, România dispunea de o capacitate de stocare a energiei de doar 14 MWh, un nivel redus în comparație cu necesitățile pieței. În acest context, Burduja afirmă că a lăsat în urmă mai multe proiecte în domeniul stocării energiei aflate în diferite stadii de execuție.
Deși recunoaște că Bulgaria a făcut progrese semnificative și a „câștigat o etapă,” fostul ministru declară cu optimism că România va recupera această întârziere, datorită eforturilor recente de construcție după o perioadă îndelungată de stagnare în sectorul energetic.
Critica politicilor energetice și reacția actualului ministru al Economiei
Sebastian Burduja aduce totodată în discuție descoperirea recentă a unor resurse nevalorificate anterior în România, precum hidrocentralele blocate de zeci de ani, potențialul gazelor din Marea Neagră, precum și proiectele de dezvoltare a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă.
Pe de altă parte, Irineu Darău, ministrul Economiei, a fost întrebat despre această situație în emisiunea B1Tv, răspunzând că problemele din sectorul energetic sunt fenomenul acumulat al ultimilor 10-15 ani, care nu poate fi pus exclusiv pe seama guvernului actual.
El a subliniat că acest guvern nu poate fi responsabil pentru toate problemele moștenite și a criticat PSD, care a părăsit guvernarea cu trei luni în urmă, afirmând că liderii acestui partid „stau pe margine sau în vacanță” și comentează fără a oferi soluții concrete.
Implicările pentru politica energetică a României
Diferența marcantă între capacitățile de stocare și strategiile de investiții în infrastructura energetică între România și Bulgaria determină pierderi economice importante pentru România. Aceasta pune în evidență necesitatea unei reevaluări strategice rapide, cu accent pe dezvoltarea stocării energiei și valorificarea resurselor disponibile.
Proiectele începute recent în România reprezintă începutul unei recuperări după ani de neglijență în sectorul energetic, însă decalajul nu poate fi compensat imediat, iar România continuă să fie dependentă, cel puțin temporar, de importurile scumpe de energie.
