România Pierde Valoare Adăugată în Industria Alimentară, În Confrontare cu Ungaria
România, cu teren agricol de trei ori mai mare decât Ungaria şi o producţie anuală semnificativă de peste 20 milioane de tone de cereale, începe să se aseze într-un loc neplăcut pe harta industrială alimentară europeană. Deși are avantage clare în domeniul resurselor naturale, România rămâne subinvestită comparativ cu vecinul de vest care a reuşit să atragă 725 milioane de dolari în industria sa alimentară în anul trecut, o cifră ridicată dacum comparaţie cu doar 518 milioane de dolari în România.
Deşi avem fabrici mari în industria alimentară, acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Costurile fixe per produs sunt semnificative şi birocraţia este un obstacol major pentru atragerea investiţiilor necesare modernizării. Acest lucru face ca procesarea materialelor prime să rămână o problemă, cu România exportând multe cereale în afară fără a le procesa intern.
„Este foarte dificil să atragem investiţii pentru construcţii noi de procesare. Mai presus de toate, avem nevoie ca fabricile sa fie utiliza in mod eficient”, spune Nicolae Istudor, rector al Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Deși potenţialul este semnificativ, România nu pare să poată să se ridice la nivelul investiţiilor necesare pentru a transforma resursele în valoare adăugată. Probleme de birocraţie şi costuri ridicatşe sunt doar câteva dintre obstacolele care împiedică România să devină un centru major de procesare alimentară.
