România: PIB-ul a crescut cu 0,8% în trimestrul II 2024, dar prognozele sunt diverse

Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut cu 0,8% în trimestrul al doilea al anului 2024, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Creşterea a fost înregistrată atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier.

Comparativ cu trimestrul anterior, PIB-ul a fost mai mare cu 0,1% în termeni reali. În semestrul I 2024, PIB-ul a crescut cu 0,7% pe seria brută şi cu 1,5% pe seria ajustată sezonier, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.

Creşterea PIB-ului în trimestrul II 2024 a fost susţinută de o serie de factori, printre care:

• Cheltuielile pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, care s-au majorat cu 5,8%, contribuind cu 3,7% la creşterea PIB;
• Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, care s-au majorat cu 1,3%, contribuind cu 0,1% la creşterea PIB;
• Formarea brută de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu 6,0%, contribuind cu 1,4% la creşterea PIB.

Pe de altă parte, exportul net a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-3,5%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 4,0% corelat cu diminuare a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu -3,3%.

În privinţa contribuţiilor la creşterea PIB pe categorii de resurse, în semestrul I 2024 faţă de semestrul I 2023, contribuţii pozitive au avut următoarele activităţi economice:

• Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%);
• Activităţile de spectacole, culturale şi recreative; reparaţiile de produse de uz casnic şi alte servicii (+0,2%);
• Construcţiile (+0,1%).

O contribuţie negativă la creşterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:

• Industria (-0,1%);
• Tranzacţiile imobiliare (-0,1%);
• Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (-0,1%).

Datele publicate de INS arată că seriile ajustate sezonier ale PIB-ului trimestrial nu s-au modificat semnificativ pentru trimestrul II 2024, varianta provizorie (1), faţă de varianta „semnal” publicată în Comunicatul de presă nr. 211 din 14 august 2024.

Analizând prognozele instituţiilor financiare internaţionale, observăm o diversitate de opinii cu privire la evoluţia economiei româneşti. Banca Mondială şi-a menţinut estimările privind avansul economiei româneşti în 2024 şi 2025 în cel mai recent raport privind „Perspectivele Economice Globale” publicat în luna iunie. Conform acestora, economia românească va înregistra un avans de 3,3% în acest an, şi de 3,8% în 2025.

Pe de altă parte, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât estima în octombrie, până la 2,8%, potrivit raportului „World Economic Outlook”, publicat în aprilie.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat în luna mai că nu şi-a modificat estimările privind evoluţia economiei româneşti în 2024, dar avertiza că principala vulnerabilitate rămâne poziţia fiscală. Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 3,2% în acest an, similar estimărilor din luna septembrie 2023. Creşterea ar urma să accelereze la 3,4% anul viitor.

De menţionat că bugetul pentru anul în curs este construit pe o creştere economică de 3,4%.

În concluzie, datele recente privind evoluţia PIB-ului românesc arată o creştere moderată, dar prognozele economice sunt diverse. Factorii care vor influenţa evoluţia economiei româneşti în viitorul apropiat includ:

• Inflaţia ridicată;
• Poziţia fiscală vulnerabilă;
• Conflictul din Ucraina;
• Criza energetică.

Este esenţial ca autorităţile române să implementeze politici economice prudente şi să ia măsuri pentru a reduce incertitudinea şi a consolida stabilitatea macroeconomică.