“`html
România Strălucește în Biomasă: Ce Se Întâmplă cu Resursele Noastre?
În ultimele douăzeci și două de ani, a crescut, spre uimirea tuturor, producția de biomasă din Europa, iar toate aceste variații pe care le observăm sunt oarecum determinate de tot felul de lucruri, cum ar fi clima bineînțeles, gestionarea domeniului agricol și suprafața cultivată, fiindcă, cum altfel, aceste cifre ajung la incredibilul estimat de 921 de milioane de tone pentru perioada 2018 – 2022, adică s-au strâns multe, multe date, dar trebuie să ne întrebăm, oare chiar le folosim cum trebuie?
Peste 54% din această cantitate colosală, mă așteptam să fie clar, reprezintă o producție economică, dar nu uităm și de cei 46% reziduuri, inclusiv acelea rămase pe câmp, ahh, pentru a îmbunătăți fertilitatea solului, zice-se. Așa că, Uniunea Europeană produce anual mai bine de 297 de milioane de tone de reziduuri, și, să ne uităm, șase state membre sunt pe primele locuri: Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și, cu mândrie, România, care se află pe locul patru la producția de reziduuri, deși, și acum, surpriza – doar locul șase în ceea ce privește producția economică în sectorul agricol, conform unui raport nostim al UE.
Explicația este simplă și complicată în același timp, fiindcă, România produce un procent semnificativ de biomasă datorită porumbului, cu frunze și tulpini însoțitoare, chiar și când randamentul boabelor e mediocre, în timp ce Italia, uimitor dar adevărat, se află pe locul trei la producția economică, dar pe șase la reziduuri, fiindcă cea mai mare parte vine din plantele verzi care nu prea contează, din punct de vedere economic, se spune în raportul care pare să fie, sărăcia mai multor cuvinte neutre.
Și, desigur, grâul și porumbul sunt superstarurile biomasăi agricole, unde biomasa reziduală depășește partea economică, dar mai avem și alte culturi oleaginoase care contribuie, acolo, în colțul lor, la imaginea aceasta.. eeee, interesantă.
Pe Ce Folosim Biomasa în Europa?
Păi, să vedem, cea mai mare parte a biomasei disponibile în UE a fost, cum să spun, produsă undeva mai ales în cadrul Uniunii, cu un 3% venit din importuri, deci, nu-i chiar atât de mult, nu? Ciudat. 76% din toată biomasa agricolă a fost folosită ca hrană pentru animale, furaje, să ne gândim, și restul, 24%, ar merge în categorii care nu pot fi definite exact, adică aruncată, într-un fel de haos controlat.
Și ca să nu uităm, există și utilizări pentru biocombustibili precum biodieselul și etanolul, despre care se știe că UE este fruntea mondială în acest domeniu, fiindcă biodieselul bazându-se pe ulei de rapiță și alte cărnuri (sau ce-o fi) face parte dintr-un segment destul de stabil, în timp ce producția de etanol se joacă cu cereale și sfecla de zahăr. Deci, cumva, biocombustibilii avansați fac cu același tip de deșeuri agricole cumva un dans ciudat în lumea acestei industrii nu tocmai limpede.
“`
