Ocuparea forței de muncă în Uniunea Europeană: România pe ultimele locuri în 2025
LEAD: Rata de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană a atins un maxim istoric în 2025, cu 76,1% din populația activă angajată, însă România continuă să se afle în rândul țărilor cu cele mai scăzute rate de ocupare, conform datelor furnizate de Eurostat. Această situație subliniază provocările cu care se confruntă piața muncii din România, unde decalajele față de media europeană sunt semnificative.
În 2025, 76,1% din populația Uniunii Europene cu vârste între 20 și 64 de ani era angajată, marcând cel mai mare procent înregistrat de la începutul monitorizării în 2009. Comparativ cu 2024, rata a crescut cu 0,3 puncte procentuale, iar față de 2023, avansul este de 0,8 puncte procentuale. Această tendință pozitivă pe piața muncii la nivel european contrastează cu situația din România, care rămâne printre ultimele trei state membre în ceea ce privește ocuparea forței de muncă.
Detalii Specifice
Trei state membre domină clasamentul european al ocupării forței de muncă. Malta conduce cu o rată de ocupare de 83,6%, urmată de Țările de Jos, cu 83,4%, și Cehia, cu 82,9%, conform Eurostat. În contrast, cele mai scăzute rate de ocupare au fost înregistrate în Italia (67,6%), România (69,0%) și Grecia (71,0%), toate acestea fiind semnificativ sub media Uniunii Europene.
România se află pe locul doi de la coadă în Uniunea Europeană, având o rată de ocupare de 69%. Decalajul față de media europeană este de peste 7 puncte procentuale, iar în comparație cu Malta, liderul clasamentului, diferența ajunge la aproape 15 puncte. Această situație evidențiază o stagnare a angajării în România, care limitează oportunitățile economice și sociale pentru cetățeni.
În ceea ce privește ocuparea pe sexe, datele arată că, în 2025, în toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Lituaniei, bărbații au avut o rată de ocupare mai ridicată decât femeile. La nivel european, rata de ocupare masculină a fost de 80,9%. Cele mai ridicate valori au fost înregistrate în Malta (89,1%), Cehia (88,2%) și Țările de Jos (87,2%). În schimb, cele mai scăzute rate masculine au fost în Belgia (76,4%), Croația (76,8%) și Finlanda (77,0%).
În ceea ce privește femeile, rata medie de ocupare în UE a fost de 71,3%. Estonia (81,4%), Lituania (80,3%) și Suedia (79,8%) au condus acest clasament, în timp ce Italia (58,0%), România (59,5%) și Grecia (62,3%) au avut cele mai scăzute valori.
România se confruntă, de asemenea, cu un decalaj de gen alarmant în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Diferența dintre ratele de ocupare masculine și feminine a fost, în medie, de 9,6 puncte procentuale la nivelul Uniunii Europene. România înregistrează al doilea cel mai mare decalaj de gen din UE, cu 18,7 puncte procentuale, în urma Italiei, care are un decalaj de 19,1 puncte procentuale. Grecia urmează cu 17,4 puncte procentuale. La polul opus, Estonia înregistrează o diferență de doar 0,5 puncte procentuale, iar Lituania este singura țară unde femeile depășesc bărbații la rata de ocupare, cu o diferență de -0,6 puncte procentuale.
Aceste date subliniază nu doar provocările pe care le întâmpină România în domeniul ocupării forței de muncă, ci și nevoia urgentă de reforme structurale care să sprijine integrarea mai bună a femeilor pe piața muncii. De asemenea, este esențial ca autoritățile române să dezvolte politici eficiente care să stimuleze angajarea și să reducă decalajele de gen, pentru a asigura o dezvoltare economică sustenabilă și echitabilă.
