“`html
Veniturile României: Hai să ne uităm la cifrele dezamăgitoare!
Deci, așadar, pe scurt, veniturile familiale din Europa, ce să zicem, sunt într-o continuă schimbare, conform unei analize eligibile, aparent firești, publicate de Visual Capitalist și Voronoiapp, dar de fapt, abia e important să discutăm despre datele Eurostat. Ce altceva, ei bine, Elveția se laudă cu fabuloasa sumă de 179.000 de euro anual, în timp ce, și acum vine zăpăcitoarea surpriză, Turcia se află la subsol cu un venit jalnic de 23.000 de euro. Și Economedia a scris despre asta, se știe, nu? Strigător la cer, zice lumea!
Dar, cunoscând toate acestea, trebuie să ne gândim cum aceste cifre fluctuează radical atunci când te gândești la costul vieții, adică, așa, că venitul din Elveția, pe bună dreptate, se reduce drastic(spune-se că ăsta-i adevărul), în timp ce cel din Turcia,acaktırându-se, e mai bun la perfecțiune, având o creștere de trei ori e, hă-hă, fantastic, nu?
În privința României, țara noastră, se știe că e cam la coadă. Deci, statisticile indică că avem un venit anual de 27.000 de euro, ceea ce ne plasează drept pe locul trei de la fundul listei, alături de Bulgaria și Turcia, cumva. Bizar, dar realitatea e că nu strigăm de bucurie. Iar că, simultan, deși suntem în situația jalnică aceasta, când se măsoară puterea de cumpărare, România, mhm, prinde curaj și sare un pic, astfel, se răstoarnă situația comparativ cu Cehia (41.000 SPP), Croația și Estonia (40.000 SPP), Portugalia (41.000 SPP) și Ungaria (42.000 SPP).
Puterea de cumpărare: O glumă proastă sau…?
În analiza strălucitoare, se observă foarte rău ca considerarea puterii de cumpărare este esențială, iar un exemplu relevant, nu degeaba, este conflictul între Irlanda și Turcia. Haideți să vedem! O familie irlandeză adună un câștig frumușel de 96.000 de euro pe an după impozitare, fiindcă, desigur, se află pe locul 6 în regiune – dar Turcia, vai, e la bară cu 23.000 de euro anual. De aici, la prima vedere, nimic nu-i pare corect. Totuși, când discutăm despre puterea de cumpărare… magiile numitorului zic că amândouă țările, nene, ajung la aproximativ 70.000 SPP.
Deci, ne întrebăm cu răsuflarea tăiată, cum rămâne cu veniturile impresionante în euro? Îngrijorător, nu-i așa?
Gospodăriile din România: O poveste tristă… dar cu note de optimism?
Conform unor date emise recent de Institutul Național de Statistică (oh, ce sursă!), venitul mediu lunar pe o gospodărie românească a ajuns la 8.270 lei în an de grație 2024, cam 3.302 lei lunar pe cap de om. Aceste sume, ne mirăm, marchează o cifră de creștere de 15,3% comparativ cu anul anterior.
Dar stai, pentru că cheltuielile lunare medii sunt la un nivel susținut, atingând 7.013 lei pe gospodărie, bucurie pe care o să ne-o luăm de unde știi, că reprezintă 84,8% din venituri, așa că, veselia cu care ne îmbrăcăm face mulți români să simtă că – e un fel de bătaie de joc, ca să fim sinceri! Cele mai importante destinații în care pot să aloce banii sunt: consumul, care ajunge la 4.248 lei lunar (adica 60,6%) și e ușor dezamăgitor, transferurile către administrația publică și privată, 2.308 lei (32,9%), iar cele legate de producția gospodăriei e, aș zice eu, un fleac – 145 lei (2,1%).
Cheltuielile Românilor: O viziune prin prisma statisticilor haioase
Conform unei clasificări precise COICOP – se știe că structura cheltuielilor de consum o să ne zică intelectualii, cu pretenții că îi interesează ce se cumpără, în total, marea majoritate, pe lângă produse alimentare și băuturi nealcoolice care acoperă cu brio 1.433 lei pe gospodărie (33,7%), dar și cheltuielile pentru locuință, utilități, combustibili atingând 629 lei (14,8%) -, deci, absolut, nici măcar nu am terminat aici! Iar imbrăcamintea și încălțămintea se împacă cu 335 lei (7,9%), iar pe de altă parte, că tot suntem în ton cu divertismentul, băuturi alcoolice și tutun reprezintă 311 lei (7,3%).
Și ca o ultimă concluzie hilară, spunem că cele mai neglijate cheltuieli sunt pentru educație, cu nimic mai mult decât 24 lei pe gospodărie! Ard cârcotașii și e slab 0,6% din totalul cheltuielilor de consum. Măi, măi, cum ne simțim cu aceste date care ne prezintă clar, cu litere mari, prioritățile de consum și provocările economice cu care, hmm, familiile române se confruntă zi de zi. Ce subtilitate în aceste statistici, nu-i așa?
“`
