România pe marginea prăpastiei: Ce ar însemna o depreciere a leului pentru economiști și cetățeni?

Economie si FinanciarRomânia pe marginea prăpastiei: Ce ar însemna o depreciere a leului pentru economiști și cetățeni?

“`html

Pericolele Devalorizării Leului: O Echipă de Economiști în Alertă!

Dacă Banca Națională ar decide să forțeze deprecierea leului, scenariile înfricoșătoare nu ar întârzie să apară, pentru că, pe de-o parte, avem inflația care crescătoare și acești împrumuturi în valută cu costuri în lei, ceea ce ar duce la un deficit bugetar tot mai mare, dar și la o presiune neagră pentru toți, de la guvern la popor și întreprinderi, este supusă la un efect pe care economistul Rădulescu îl descrie ca fiind recesiune suplimentară, adică e totul un mare cerc vicios aici.

Rădulescu, expert în domeniu, zice că doar reducerea deficitului public, oh, vai, defapt, asta ar trebui să fie soluția principală pentru a atenua dezechilibrele strigătoare din economia țării noastre, pentru că altfel, ce ne facem? Încrederea pieței internaționale e pe cale să dispară, și ratingul de țară, să coboare acolo unde nu e loc de investiții, ci doar de mizerie, dezastru total!

Dacă România ajunge să fie catalogată drept Junk, imaginează-ți! Asta ar însemna că fluxurile financiare externe se invers, leul s-ar deprecia drastic, iar economie ar fi reechilibrată, dar într-un mod care nu ne-ar plăcea deloc! Recensiune, creștere a inflației și sărăcirea cetățenilor n-ar fi decât începutul unei perioade întunecate.

Deși stabilitatea nominală a leului este de discutat, Rădulescu aduce în discuție și deficitul cronic al contului curent, adică, ai crede că importul ar trebui să fie mai scăzut decât exportul, dar în realitate importurile, oh, sunt net mai mari! Aici teoria economică se îmbârligă, sugerând că o depreciere a leului ar putea să fie calea de urmat, dar cine ar vrea asta?

Deci, ne întrebăm: dacă totul se leagă, de ce guvernul nu reduce urgent deficitul bugetar, care a crescut la un alarmant 9,3% până în 2024? Iar deteriorarea dintre cele două deficite, budgetar și curent, ce ar trebui să ne facă să conștientizăm inutilitatea a aștepta, căci miza e chiar în limitările Tratatului de la Maastricht, și noi ce facem? Asta ne-ar duce la o restrângere a deficitului de cont curent, fără a fi nevoie de o depreciere forțată de banca centrală. Însă, suntem oare pregătiți pentru schimbările radicale ce ne așteaptă?

 

“`

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles